O delegație din Parlamentul European vine la București să discute cu Iliescu, Aurescu și Nițu despre presupusele centre CIA din România

„O delegație a Comisiei pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne va vizita Bucureștiul în perioada 24 -25 septembrie pentru a verifica presupusele transporturi și dețineri ilegale de prizonieri de către CIA”, a precizat departamentul de comunicare al LIBE, la solicitarea MEDIAFAX.

Delegația are prevăzute întâlniri cu fostul președinte Ion Iliescu, cu fostul director al SRI Ioan Talpeș, cu ministrul de Externe Bogdan Aurescu și cu procurorul general al României Tiberiu Nițu.

De asemenea, în programul delegației sunt stabilite întâlniri cu Maria-Nicoleta Andreescu, director executiv al APADOR-CH, Diana-Olivia Hatneanu, membru în consiliul director al APADOR-CH, Georgiana Iorgulescu, director executiv al Centrului de Resurse Juridice și cu Adrian Mogos și George Colgiu, de la International Consortium of Investigative Journalists.

Din delegația Comisiei LIBE fac parte Tanja Fajon, Eva Joly, Laura Ferrara, Jeroen Lenaers și Barbara Spinelli.

Comisiile pentru libertăți civile, afaceri externe și drepturile omului din Parlamentul European au reînceput ancheta privind presupusele transporturi și detenții ilegale de prizonieri desfășurate de CIA în statele membre UE, ca urmare a unor dezvăluiri ale Senatului SUA privind utilizarea torturii de către CIA, potrivit unei rezoluții adoptate în 11 februarie de Parlament.

Această anchetă presupune, printre altele, trimiterea unei misiuni parlamentare de strângere de informații în statele membre unde există acuzații că au fost centre secrete CIA de detenție și culegerea tuturor informațiilor și probelor relevante privind posibile dări de mite sau alte fapte de corupție în legătură cu programul CIA, potrivit unui comunicat de presă al PE.

Acuzațiile privind utilizarea de către CIA a statelor membre UE, printre care România, Polonia și Lituania, pentru transportarea și detenția ilegală a prizonierilor au fost anchetate de comisia temporară a Parlamentului European creată în 2006. De atunci, europarlamentarii au cerut în mod repetat investigații aprofundate privind colaborarea statelor membre UE cu programul CIA de detenție secretă și extrădare extraordinară.

Senatul american a prezentat în decembrie 2014 un raport de anchetă cu privire la tehnicile de „interogare în forță” ale Agenției de spionaj CIA în perioada 2001-2009.

Washington Post a relatat că potrivit raportului Comisiei de Informații din Senatul SUA privind programul de interogare al CIA România ar apărea pe lista închisorilor secrete ale Agenției, în centrul de detenție deschis pe teritoriul României fiind interogați mai mulți prizonieri suspectați de legături cu grupări teroriste.

În versiunea publică a raportului sunt secretizate o serie de informații, inclusiv țările în care ar fi existat închisori secrete ale Agenției Centrale de Informații, scrie Washington Post, adăugând că detalii din document permit decodarea acestor centre de detenție.

Conform cotidianului american, în raport sunt menționate închisori din cinci țări: Polonia, România, Lituania Afganistan, Thailanda, acestea fiind desemnate prin culori. Astfel, presupusa închisoare secretă a CIA din România figurează drept „detention site black”, pentru Polonia este folosit albastru, pentru Lituania violet, pentru Thailanda verde, iar pentru Afganistan, unde ar fi existat mai multe închisori, sunt folosite patru culori.

Versiunea publică a raportului care cuprinde doar 528 de pagini din cele aproximativ 6.700 de pagini ale documentului arată că în unele cazuri CIA a oferit milioane de dolari unor oficiali pentru a permite deschiderea unor închisori CIA pe teritoriul țărilor lor.

Presupusa închisoare din România este menționată în mai multe rânduri.

În raport se arată că CIA a decis amplasarea unor centre de detenție în România și Lituania în 2002 și 2003, iar primii deținuți ai CIA ar fi ajuns în închisoarea din România în toamna anului 2003.

Abd al-Rahim al-Nashiri, unul dintre deținuții care ar fi ajuns în România, a reclamat, de altfel, țara noastră dar și Polonia la CEDO.

În România a existat o anchetă parlamentară asupra acestei chestiuni, care a stabilit că nu au existat închisori CIA pe teritoriul țării.

După publicarea raportului Senatului SUA, MAE a precizat, pe 16 decembrie 2014, că autoritățile române nu dețin probe referitoare la centre de detenție ale CIA sau acțiuni de privare de libertate întreprinse de Agenție pe teritoriul național, dar nu pot ignora „alegațiile” aduse, astfel că manifestă disponibilitate pentru elucidarea acestora.

În prezent, Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție derulează o anchetă privind închisorile CIA, în urma unei reclamații făcute de sauditul Abd al-Rahim Hussayn Muhammad al-Nashiri, care acuză detenția secretă, rele tratamente și procedura de extrădare.