O echipă de studenți de la UMF Iași lucrează la crearea unei inimi artificiale. Prototipul va fi prezentat la un concurs în SUA

O echipă de tineri de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Iaşi s-a calificat în marea finală a primei competiții studențești mondiale pentru realizarea unei inimi artificiale „Heart Hackaton”.

Robert Gatman este student în anul al doilea la Bioinginerie și unul dintre tinerii participanți în cadrul acestui proiect, el însuşi pacient la un moment dat.

”O motivaţie foarte importantă să mă implic în acest proiect este faptul că eu însuşi am o valvă mecanică în mine şi asta e ca o motivaţie în plus pentru că doresc să ajut şi eu persoanele care suferă de boli cardio vasculare”, spune Robert pentru observatornews.ro.

POLITICĂ Lucian Romaşcanu renunţă la mandatul de SENATOR și rămâne preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău

10:45

ACTUALITATE Cum pregătești carnea de porc pentru AFUMAT. Află secretele conservării și afumării perfecte

10:38

”Noi ne-am ocupat de partea de proiectare. Aici avem şi programul în care se proiectează. Aici am format componentele din care este formată inima propriu-zisă, după care s-au transferat în programul de imprimante pentru a se putea imprima”, mai spune o studentă.

”Este ceva nou, inovator, care ar putea influenţa foarte mult viitorul medicinei şi amânarea morţii pacietului şi ne-ar putea câştiga ceva timp pentru a putea găsi o soluţie permanentă ori a ne găsi un transplant cardiac”, spune altă o studentă.

Noua inimă artificială va depăşi standardele prototipelor actuale

Echipa finalistă, coordonată de drd. Alexandru Pleșoianu, este formată din aproximativ 30 de studenți de la toate programele de studii de la Facultatea de Bioinginerie Medicală și de la Facultatea de Medicină. Marea finală va avea loc în data de 30 octombrie 2023 în Dallas, Texas, SUA.

”Componentele noii inimi artificiale ar trebui să aibă o durată de viaţă mult mai mare decât ce există acum. Inima va fi din titan, partea implantabilă, iar partea electronică va fi implantată subcutanat. Aceasta va fi alimentată wireless,  iar pompa funcţionează continuu. Are o durabilitate spunem noi de peste 100 de ani spre deosebire de ce există acum cu o durabilitate de 6 luni. 

Noi am conceput o inimă artificială totală din titan cu o durabilitate nedefinită şi care poate fi implantată atât pacientului pediatric, cât şi celui adult”, spune prof. dr. Alexandru Pleșoianu, coordonatorul proiectului, potrivit aceleiași surse.

Proiectul este organizat de Monash Young MedTech Innovators (Australia), cu sprijinul International Society for Mechanical Circulatory Support, iar sponsorii sunt SynCardia – a Picard Medical Company, magAssist, RealHeart, Virtonomy.io și Hydrix.

„Competiția, ce se desfășoară pe durata unui an, lansează provocarea studenților de a lua în considerare tehnologii inovatoare pentru realizarea următoarelor generații de inimă artificială. Prin acest eveniment, studenților li se oferă oportunitatea de a intra în legătură cu profesioniști din industrie și cercetători din domeniul dispozitivelor pentru asistare ventriculară. Echipa MAVIS, care va reprezenta UMF, a participat la toate etapele din cadrul competiției și a îndeplinit cerințele impuse de organizatori. Pentru a se califica în marea finală a fost necesar întocmirea unui raport în care a fost detaliat stadiul la care s-a ajuns în dezvoltarea prototipului”, au precizat reprezentanții UMF Iași.

Până la finală, echipa își propune să creeze un prototip funcțional, care va putea fi prezentat la evenimentul din Dallas, Texas. Cu ocazia acestei calificări, studenții au posibilitatea de a participa la Întâlnirea Anuală a ISMCS (International Society For Mechanical Circulatory Support) din Dallas, pentru a-și prezenta proiectul.

Alături de echipa MAVIS a UMF, în marea finală s-au mai calificat 7 echipe de la următoarele universități California Baptist University, SUA, University of New South Wales, Sidney, Australia, The American University in Cairo, Egypt, University of Bath, United Kingdom, Monash University, Melbourne, Australia, KTH – Royal Institute of Technology, Stockholm, Sweden, și Biomedical Engineering – University of Canterbury, New Zealand, potrivit ziaruldeiasi.ro.