O facultate din Galați, suspendată pentru că la concurs s-au prezentat DOAR DOI candidați. Facultățile de medicină și informatică, la mare căutare

Absolvenții de liceu care au ales să învețe la Cluj, Timișoara sau Sibiu preferă ingineria, informatica sau medicina. În acest timp, singura facultate din România care pregătește specialiști în designul și tehnologia mobilei și a produselor finite din lemn nu a avut căutare, deși locurile de muncă sunt ca și asigurate. La Ploiești, Geologia resurselor petroliere, o specializare unică în țară a fost suspendată din cauza lipsei de studenți, aceeași soartă având-o și la Galați, Piscicultura, una dintre cele mai rare specializări de la universitățile din întreaga țară. Aici, la admitere s-au prezentat doar doi candidați și profesorii au decis să suspende cursurile.

La Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu cea mai mare concurență a fost la Inginerie, datorită dezvoltării parcului industrial de la marginea orașului, care oferă locuri de muncă tinerilor încă din timpul facultății.

Rectorul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, Ioan Bondrea, a declarat, corespondentului Mediafax, că în urma examenelor de admitere pentru anul universitar 2018-2019, cea mai mare concurență a fost la Inginerie.

SPORT Handbalistele străine, problemă NAȚIONALĂ? Ce măsuri propune Constantin Din, șeful FRH

12:03

FOTO Circulația tramvaielor 41 a fost blocată două ore în urma unui accident. Un șofer a ajuns cu mașina pe linie

11:59

„Am avut concurență mare la Inginerie. Este un lucru normal, datorită faptului că avem parteneriate cu fabrici din Parcul Industrial, care au nevoie de oameni bine pregătiți. Acum se va dezvolta și un centru de cercetare. Practic, au nevoie de angajați foarte mulți și foarte buni”, explică prof.univ.dr.ing. Ioan Bondrea.

Pentru a atrage cât mai mulți studenți și din străinătate către programele de licență ale Facultății de Inginerie, pe lângă oferta actuală, se intenționează să fie introduse și module în limba engleză.

„Avem mulți studenți din străinătate care vin pentru studii de inginerie, dar nu atât pe cât ne-am dori”, apreciază Bondrea. În total, la Inginerie au fost scoase la concurs 883 de locuri la Licență și 455 la programe de master.

Concurență a fost și la Facultatea de Medicină, unde au candidat patru persoane pe un loc pentru toate programele scoase la concurs, respectiv Medicină generală, Farmacie și Medicină Dentară.

În Cluj-Napoca, specialiștii în IT sunt la mare căutare pe piața muncii, orașul susținând noile tehnologii, sute de firme din acest domeniu având sediul aici. Multe dintre acestea racolează angajații de pe băncile facultăților, iar astfel, diploma de licență asigură automat un loc de muncă.

Facultatea de Matematică-Informatică a Universității „Babeș-Bolyai” (UBB) are alocate pentru anul universitar 2018/ 2019 un număr de 561 de locuri la specializarea Informatică pentru limbile română, maghiară, germană și engleză în primul an, numărul fiind constant din 2015.

„UBB acordă o atenție ridicată specializărilor practice. Informatica este din ce în mai cerută în ultimii ani. În momentul în care termină facultatea, absolvenții își găsesc aproape automat un loc de muncă în domeniu, dacă nu cumva și-l găsesc încă de pe băncile facultății. Noi încercăm să pregătim toți studenții pentru cerințele pieței muncii, care sunt corelate cu ceea ce își doresc angajatorii, în condițiile în care avem parteneriate cu firme din domeniul IT. Ne adaptăm în permanență modul de predare și curricula în funcție de ceea ce ne cere piața. Facultatea de Matematică-Informatică este una în care solicitarea din partea elevilor este foarte mare, astfel că avem întotdeauna un număr mult mai mare de candidați decât locurile oferite”, a declarat purtătorul de cuvânt al UBB, Laura Irimieș.

Ea a explicat că, din păcate, deși există o cerere mare pentru specializarea de Informatică, locurile nu pot fi suplimentate mai mult decât o permit spațiile de învățământ, de practică și numărul profesorilor.

„Dacă noi am crește artificial numărul locurilor alocate în anul întâi, ar însemna să supraîncărcăm și spațiile de învățământ și normele profesorilor, ceea ce ar duce la diminuarea calității actului de educație și ar implica și costuri financiare suplimentare”, a menționat Irimieș.

Și la Timișoara, specializarea Informatică este cea mai căutată în Universitatea Politehnică. La admiterea din vară s-au înscris 12 candidați pe un loc, în condițiile în care viitorii studenți nu trebuie să dea examen de admitere.

„Pe primul loc, de departe este Facultatea de Automatică și Calculatoarele, care are trei specializări: Calculatoare și Tehnologia Informației, Automatică și Informatică Aplicată și, de asemenea, este Informatica simplă, unde concurența este astronomică, pentru că acolo concursul este doar pe bază de dosare, nu se dă examen. În această vară am avut 12 pe un loc. La celelalte două specializări se dau examene și am avut în jur de trei pe un loc”, a afirmat Viorel Șerban, rectorul Universității Politehnice.

În acest an universitar, au fost admiși peste 700 de candidați în cadrul Facultății de Automatică și Calculatoare, în condițiile în care cifra de școlarizare a fost dublată în ultimii cinci ani. Cu toate acestea, numărul IT-iștilor este insuficient pentru companiile din vestul țării.

„Din păcate, avem și o limită a școlarizării, în sensul în care dacă vrem învățământ de calitate, nu putem să-i luăm chiar pe toți sau să dublăm locurile peste noapte. În fiecare an, asigurăm o creștere de 10-20% a numărului de locuri, ceea ce am făcut și anul acesta, ca să asigurăm și învățământ de calitate. Eu cred că este un ritm bun, capacitatea noastră ca și cadre didactice pentru un învățământ de calitate ne asigură o creștere anual. Cred că, dacă ne raportăm la ultimii cinci ani, aproape că am avut o dublare. Nu acoperim nevoia de IT-iști, însă – așa cum am spus – avem o anumită limită, este și un lucru bun că absolut toți studenții noștri se angajează, nu e unul neangajat. Pe partea de IT, angajabilitatea este de 100%, iar pe universitate avem peste 90%”, a explicat Viorel Șerban.

Conform rectorului Universității Politehnica din Timișoara, la polul opus se află facultăți precum Construcții, Inginerie Mecanică sau Transporturi, unde viitorii studenți nu se înghesuie să se înscrie.

„În continuare în zona construcțiilor avem probleme și nu știu de ce, pentru că în acest domeniu parcă e un interes. Staționăm ca și interes în zona construcțiilor. Tot așa, Ingineria Mecanică și Ingineria Transporturilor nu se situează la ce ne-am aștepta noi. Sunt câteva domenii pe care parcă piața le-ar cere, dar studenții nu au interes”, a precizat Viorel Șerban. În cadrul Universității Politehnica din Timișoara învață aproximativ 16.000 de studenți.

La Brașov, Facultatea de Ingineria Lemnului din cadrul Universității Transilvania, care nu scoate niciun șomer, a rămas cu locurile neocupate. Aici studenții ar avea locul de muncă asigurat la finalul studiilor, în fabricile din județ. Potrivit reprezentanților universității, este singura facultate din România care pregătește specialiști în designul și tehnologia mobilei și a produselor finite din lemn.

„În sesiunea din septembrie erau disponibile la Facultatea de Ingineria Lemnului 120 de locuri. Au fost admiși 36 de candidați”, a declarat, corespondentului Mediafax, Liliana Rogozea, purtătorul de cuvânt și prorector relații publice din cadrul Universității Transilvania din Brașov.

Reprezentanții Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Brașov susțin că, în județ, s-a declanșat o criză de forță de muncă în toate domeniile.

„În județul Brașov este o criză acută de forță de muncă. Toți angajatorii se plâng de lipsa forței de muncă, indiferent că e vorba de industria lemnului, textilă, în orice domeniu. În primul rând, și din punct de vedere demografic, a scăzut foarte mult populația județului Brașov. După aceea, multe dintre persoanele care au terminat o anumită formă de învățământ nu sunt adaptate la piață, exact la cerințele pieței din ziua de astăzi. Și soțul meu a făcut tot industrializarea lemnului. Înainte de Revoluție, era o singură fabrică, un singur patron, la Brașov și o secție la Râmnicu Vâlcea, acum s-au înființat mai multe. În județul Brașov avem în fiecare săptămână peste 500 de locuri de muncă vacante”, susține Liliana Dragomir, directorul AJOFM Brașov.

La Ploiești, conducerea Universității Petrol Gaze a decis suspendarea specializării Geologia resurselor petroliere din cadrul Facultății Ingineria Petrolului și Gazelor, unică în țară, din cauza numărului mic de studenți.

„Am renunțat la specializarea Geologia resurselor petroliere din lipsă de candidați. Numărul a fost insuficient pentru a face cel puțin o grupă de 25 de studenți. Este prima dată când este suspendată. Probabil că la anul, dacă scoatem din nou la concurs, dacă vor fi candidați, reluăm. E trist pentru că este o specializare unică în România și nu numai, nu știu în Europa dacă mai există”, a declarat Iulian Nistor, decanul Facultății Ingineria Petrolului și Gazelor. 

„Specializarea asta am înființat-o după Revoluție. Am avut cereri la început, chiar și acum înainte de ultima criză a petrolului, chiar am ocupat locurile la maxim, 50 de locuri avem capacitatea maximă de școlarizare. Și acum a scăzut numărul de copii, s-au îndreptat către alte specializări”, a precizat Iulian Nistor.

La Galați, una dintre cele mai vechi și mai rare specializări universitare, Piscicultura, a fost suspendată din cauza lipsei de studenți. Anul acesta, la admitere s-au prezentat doar doi candidați și profesorii au decis să suspende cursurile.

Piscicultura, o specializare cu o tradiție de 70 de ani în cadrul Universitații Dunărea de Jos din Galați, a fost suspendată timp de un an, deși facultatea are dotări moderne, cu laboratoare și stații de cercetare în care au fost investite sume mari de bani.

„În ciuda faptului că infrastructura de cercetare și stația pilot de sistem recirculant de acvacultură și cu toate că laboratorele nou create sunt de ultima generație și asigurăm o dotare excepțională pentru formare, pentru exploatare și pentru exportarea tehnologiei piscicole, candidații la admitere au fost foarte puțini, ceea ce a dus la o hotărâre a conducerii universității de a nu face în acest an specializarea de piscicultură și acvacultură”, a declarat decanul Facultății de Știința și Ingineria Alimentelor, Camelia Vizireanu.

Profesorii gălățeni sunt dezamăgiți că absolvenții de liceu nu știu nimic despre piscicultură.

„Este un domeniu foarte atractiv, dar pe tinerii liceeni cineva trebuie să-i direcționeze, să le insufle această specializare, care este foarte frumoasă. La liceu, la zoologie, ar trebui studiat acest domeniu. Nu e nicio lecție despre peștii din Dunăre sau peștii din Marea Neagră. Și atunci, e foarte greu dacă nu ai cunoștințe despre acest domeniu, să te îndrepți spre această specializare. Săptămâna trecută, am fost sunat de doi proprietari de ferme piscicole, care ofereau un salariu de 6.000 de lei pe lună, plus cazare și masă. Ei nu găseau ingineri specializați. Sfârșitul nu e aici și sunt convins de asta. Încercăm pe viitor să facem mai atractivă, mai cunoscută această specializare. Anul acesta va fi o pauză. Va urma reorganizarea politicii de promovare, încercăm să intrăm mai bine în licee pentru a mediatiza mai mult”, a spus profesorul Tudor Ionescu.

Reprezentanții universității gălățene cred că de vină pentru lipsa de interes a tinerilor sunt trendurile actuale și condițiile proaste din Galați.

„Din păcate, în ultimii ani ne confruntăm cu o scădere a numărul de candidați care doresc să pătrundă pe zona de industrie alimentară. Trendul în ultimii ani la admiterile care s-au dat și pe formarea universitară este în domeniul IT-ului, posturi care sunt foarte bine plătite și în zona facultăților de medicină, care le oferă o șansă de a pleca în străinătate. De asemenea, din cauza condițiilor socio- economice și politice s-a produs o migrație, o deplasare a tinerilor către alte centre universitare în defavoarea orașului Galați. Aici aș pune și condițiile oferite de oraș pentru că, neavând un mediu economic bine dezvoltat, e normal că nu ai ce să le oferi tinerilor. Ceea ce nu știu elevii de liceu este că și cu această facultate se poate pleca peste hotare”, a afirmat decanul SIA, Camelia Vizireanu.

Profesorii de la Universitatea Dunărea de Jos din Galați cred că specializarea piscicultură ar putea fi revigorată prin implicarea agenților economici.

„Soluția ar fi ca mediul economic să se implice. Cei din mediul economic vin la universitate și solicită specialiști în acvacultură, în pescuit, pentru ferme piscicole de sturioni, de păstrăvi, dar nu mediatizează lucru acesta, nu spun că au nevoie. Din cauza asta, absolvenții de liceu au impresia că specializarea nu este oportună pentru cariera lor, chiar dacă sunt pasionați de mediul acvatic”, a explicat Marian Coadă, unul dintre specialiștii gălățeni în piscicultură.

Specializarea piscicultură din cadrul Facultății de Știința și Ingineria Alimentelor a avut soarta industriei din Galați: pe vremuri era prosperă, iar după Revoluție, a început să decadă și apoi s-a închis. Orașul Galați era în perioada interbelică cel mai mare centru de comercializare a peștelui din țară, pentru ca după Revoluție fabricile de conserve să se închidă una după alta. Ca urmare, institutele de piscicultură nu au mai prezentat interes pentru autorități, iar facultatea gălățeană a avut din ce în ce mai puțini studenți. În prezent, Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor are 600 de studenți, dar în anii ’90 acolo învățau mii de tineri.