O nouă amânare în dosarul Colectiv. Părinte: Vinovații sunt liberi, copiii noștri sunt în mormânt

„O nouă amânare, restul a fost doar spectacol. De două luni despre asta discutăm. Ba nu sunt traducători, ba s-a citit, dar nu s-a citit. Citațiile astea, din ce știu eu, sunt făcute de un angajat de-al lor deci ar trebui să răspundă că nu s-a trimis prin poștă sau pentru toate astea. Eu nu îmi imaginez că cel mai mare tribunal din țară nu are traducător, nu are posibilitatea să trimită o corespondență așa cum trebuie. Probabil că se dorește o perpetuă amânare”, a declarat, luni, la Tribunalul București, Eugen Iancu, tatăl lui Alexandru, un tânăr mort în incendiu.

Judecătorii au stabilit un nou termen pentru data de 20 noiembrie, motivul invocat pentru amânare fiind lipsa de procedură.

„După doi ani, justiția încă nu are un răspuns, un rezultat. Cei care sunt mai mult sau mai puțin vinovați sunt liberi, fac ce vor, copiii noștri sunt în mormânt. Nu e vorba de despăgubire aici. Nu ținem neapărat să cerem despăgubiri, noi vrem să fie pedepsiți oamenii care au greșit și în urma acestor date, se vor da niște pedepse, interesul nostru este să se schimbe ceva în sistemul medical. De doi ani, nu e nicio schimbare în sistemul medical. În ziua de azi, nu există un pat, un specialist, un loc tratat un ars. Sunt, în medie, 600 de arși pe an în România, dintre care peste 70 la sută mor din cauza condițiilor sau necondițiilor care există în România”, a declarat Jean Chelba, tatăl lui Alexandru Chelba, mort în incendiul din Colectiv.

ACTUALITATE Marian Motocu, „alpinist scafandru”, a înregistrat la OSIM o marcă inspirată din însemne legionare. „Legionarul” a fost reținut joi 

16:56

ACTUALITATE Curtea de Apel București a decis că dosarul în care frații TATE sunt acuzați de proxenetism va fi retrimis la DIICOT. Reacția celor doi britanici

16:56

Apărătorii patronilor din clubul Colectiv spun că întârzierea procesului ține și de maniera în care a fost instrumentat de către procurori.

„Sunt o groază de inconveniente din cauza procedurii. Ca opinie personală, cred că procurorii s-au grăbit cu trimiterea în judecată. (…) Probabil se va pune în discuție, când vom avansa cu această procedură, și reunirea cu dosarul cu ofițerii de la ISU. Probabil aceste inconveniente de ordin procedural țin și de modalitatea în care parchetul a decis să documenteze toate cauzele, împărțite inclusiv pe unități de parchet diferite”, a declarat Vlad Hosu, avocatul lui Costin Mincu, unul dintre patronii Colectiv.

DNA a cerut judecătorilor la termenul din 11 septembrie introducerea statului în dosarul Colectiv, dispunându-se citarea Ministerului Finanțelor, ca reprezentant. Procurorii au susținut, în cererea înaintată judecătorilor, că statul, prin Ministerul Finanțelor, trebuie să „garanteze realizarea efectivă și rapidă a drepturilor patrimoniale legitime ale persoanelor afectate, părți vătămate, părți civile moștenitori/succesori ai celor decedați în tragedia din Clubul Colectiv”

„Participarea Statului Român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice la acest proces, în calitate de subiect procesual, este concordantă rolului constitu’ional al statului de conducător al instituțiilor publice, în considerarea faptului că, între activitatea de autorizare, rezultatul dramatic și prejudiciul adus victimelor care au suferit vătămări, răni, arsuri etc în urma incendiului din club, deficiențele entităților publice implicate în intervenția de urgență la incendiul din Clubul Colectiv din București, în seara zilei de 30 octombrie 2015, există legătură de cauzalitate mediată”, spune DNA.

Procurorii susțin că deficiențele activității instituțiilor publice în acest caz au fost constatate de către Guvernul României, prin raportul Corpului de control.

„S-au constatat deficiențele din activitatea instituțiilor publice ce au concurat direct sau indirect la producerea prejudiciilor aduse părților civile. Sub acest aspect s-a reținut că, datorită acțiunii necoordonate a autorităților publice și cu elemente de improvizație, datorate lipsei de exerciții în caz de urgențe majore și bazei materiale deficitare a fost împiedicată evitarea pierderilor de vieți omenești”, arată DNA.

Procurorii citează raportul Corupului de Control al Guvernului și susțin că statul român nu a activat Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene, deși acesta era aplicabil.

„S-a dovedit că Statul Român nu a uzat de instrumentul legal, convențional reglementat la nivelul Uniunii Europene, și nu a activat Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene, asumându-și în regim de putere publică, prin intermediul prerogativelor acordate de Constituție, a apreciat în mod greșit că are capacitatea să asigure prin resursele proprii prevalența interesului public-general. Prin urmare, Statul Român trebuie să participe la procedurile judiciare în acest dosar, întrucât în cauză, avem de-a face cu un ansamblu de consecințe datorate inclusiv instituțiilor publice române”, precizează sursa citată.

În unul din cele două rechizitorii ce au fost conexate, însumate, constituirile de părți civile se ridică la 42.194.144 euro și 28.477.456 lei, iar în cel de-al doilea, 90 de persoane s-au constituit părți civile cu sume cuprinse între 30.000 euro și 2.000.000 euro.

Astfel, procurorii consideră că statul român trebuie să fie garanție „pentru ca, din punctul de vedere al executării despăgubirilor civile, urmările dezastrului din Clubul Colectiv să nu rămână iluzorii”, precizând că o hotărâre de despăgubire este imposibil de a fi pusă în executare în mod real, întrucât „părțile civile nu vor putea obține despăgubirile civile stabilite de instanța de judecată, datorită faptului că, inculpații nu au în patrimoniile lor bunuri suficiente care să servească la acoperirea prejudiciilor”.

În urma incendiului din 30 octombrie 2015, 64 de persoane au murit, 27 în incendiul propriu-zis iar restul ulterior, în spitalele din România și din străinătate, și alte 146 au fost rănite. După incendiu, procurorii au demarat mai multe anchete privind patronii clubului Colectiv, ai firmei de artificii și ai Primăriei Sectorului 4, printre care edilul de atunci, Cristian Popescu Piedone. Un alt dosar este pe rolul Tribunalului Militar București și vizează doi angajați ai ISU care nu și-ar fi îndeplinit sarcinile când au mers în control la club.

Cauza în care sunt judecați patronii clubului Colectiv și cei ai firmei de artificii a fost conexată celei în care este judecat fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, ca urmare a unei decizii din luna mai a magistraților de la Tribunalului București.