O nouă lege antifumat în 2016. Lista țigărilor care vor fi interzise în România

„În acest sens, se interzice punerea pe piață a țigărilor și tutunului de rulat ce au o aromă caracteristică (adică au un miros sau un gust diferit de cel al tutunului, care este perceptibil în mod clar, care este determinat de un aditiv sau de o combinație de aditivi, incluzând neexhaustiv fructe, condimente, ierburi, alcool, dulciuri, mentol sau vanilie, și care este perceptibil înainte sau în timpul consumării produsului din tutun), sau care au arome în filtre, hârtie, ambalaj, capsule sau în orice caracteristică tehnică care permite modificarea mirosului sau a gustului produselor din tutun respective sau modificarea intensității arderii”, se arată în proiectul de act normativ de pe site-ul ministerului.

În afara legii sunt scoase și substanțele numite „aditivi speciali”, de genul vitaminelor, al taurinei sau al cofeinei, asociate de cetățeanul de rând cu energia și vitalitatea. Acestea oferă fumătorului senzații suplimentare și încurajează, practic, actul de a fuma, fie pentru că dau impresia că țigareta nu este periculoasă pentru sănătate, fie pentru că proprietățile lor determină inhalarea și absorbția mai rapidă a nicotinei, iar astfel efectul toxic este mult mai puternic.

„Se interzice punerea pe piață și a tuturor produselor din tutun care conțin aditivi „speciali” (precum vitamine, cofeină, taurină, aditivi care creează impresia că un produs din tutun are un efect benefic asupra sănătății sau că prezintă riscuri mai mici pentru sănătate, sau care sunt asociați cu energia și vitalitatea, care colorează fumul, care facilitează inhalarea sau absorbția nicotinei”, scrie în expunerea de motive.

Textul legii reglementează și nivelul emisiilor per țigară, astfel că cea mai mare valoare nu are voie să depășească 10mg de gudron, 1mg de nicotină și 10mg de monoxid de carbon. Astfel, Ministerul Sănătății dorește să țină sub control nivelurile maxime de emisii, iar măsurarea valorilor se va face în laboratoare care urmează să fie înființate și monitorizate de oficialii de la Sănătate.

Avertismente mai mari pe pachetele de țigări

Legea asumată de Ministerul Sănătății vine cu modificări importante și în ceea ce privește aspectul și etichetarea pachetelor de țigări și a celorlalte produse din tutun. Fiecare ambalaj va trebui să conțină un avertisment general de tipul „Fumatul ucide” pe jumătate din fața laterală, mesaje de informare care să arate pe scurt riscurile la care se expun fumătorii și avertismente despre modul în care țigările le pot afecta sănătatea. Acesta din urmă va ocupa cea mai mare suprafață a ambalajului.

Dacă în prezent poza și textul ocupă cam jumătate din spațiul disponibil pe fețele unui pachet de țigarete, noua lege prevede că mai mult de două treimi (65%) din suprafață vor fi semnalizate prin mesaje de atenționare formate din cât mai multe elemente (text, poză, număr de telefon la care se pot obține informații despre metodele de renunțare la fumat).

Legea prevede că mesajele trebuie schimbate în fiecare an și că, odată atașate pe pachet, producătorii trebuie să se asigure că ele sunt vizibile în întregime, că nu pot fi șterse sau îndepărtate și că timbrul fiscal nu afectează sub nicio formă vizibilitatea textului sau a pozei.

„Etichetarea produselor din tutun pentru fumat va trebui să cuprindă un avertisment general („Fumatul ucide”, pe 50% din fața laterală), un mesaj de informare („Fumul de tutun conține peste 70 de substanțe care cauzează cancer”, pe 50% din fața laterală), avertismente de sănătate combinate formate din text, poză și număr de telefon de la care se pot obține informații despre metodele de renunțare la fumat (pe ambele fețe, în partea superioară, pe 65% din suprafață, iar avertismentul poate fi mutat sub timbrul fiscal astfel încât marca să rămână sub avertisment).”

Nici tutunul pentru mestecat, cel de uz nazal sau oral nu scapă de reglementările Ministerului Sănătății, pentru că pe ambalajele în care se vând trebuie să scrie clar „Acest produs din tutun dăunează sănătății și creează dependență”. De asemenea, în expunerea de motive se arată că vânzarea tutunului pentru uz oral este strict interzisă.

Pentru țigările electronice și pentru flacoanele de reumplere, aromele și aditivii rămân interzise, fiind necesară folosirea de ingrediente de o puritate ridicată. În privința etichetării, țigările electronice trebuie să cuprindă avertismentul „Acest produs conține nicotină. Nicotina generează un grad ridicat de dependență.”, pe 30% din suprafață și lista tuturor ingredientelor, fără referire la eventualele proprietăți speciale pe care le-ar putea avea. Mai mult, nivelul de nicotină înregistrat în lichidul care conține nicotină trebuie să fie de cel mult 20mg/ml, iar folosirea altor substanțe care să atenteze la sănătatea umană este strict interzisă.

Vânzarea de țigări pe internet devine ilegală

„Vânzările transfrontaliere la distanță de produse din tutun către consumatorii din România sunt interzise, dar sunt permise vânzările transfrontaliere la distanță către consumatorii situați în statele membre care nu interzic astfel de vânzări”, se arată în proiectul de lege.

Acest lucru înseamnă că românii nu vor mai putea comanda țigări de pe internet  din străinătate, iar pentru respectarea acestei prevederi textul actului normativ prevede că punctele de vânzare cu amănuntul care desfășoară vânzări în afara granițelor trebuie să se înregistreze la ANAF și la autoritățile competente din statele în care sunt localizați consumatorii efectivi sau potențiali. Astfel, comercianții care doresc să vândă țigarete în străinătate vor trebui să pună la dispoziția Fiscului date referitoare la adresa site-ului folosit pentru a vinde produsele din tutun, dar și toate informațiile relevante pentru ca, la nevoie, site-ul să poată fi identificat cu ușurință.

Mai mult, legea îi obligă pe comercianții de țigări să folosească un sistem de verificare a vârstei care, în momentul vânzării, arată dacă respectivul cumpărător respectă sau nu reglementările privind vârsta minimă de la care pot fi achiziționate produse din tutun. Principalele motive invocate sunt vulnerabilitatea minorilor în ceea ce privește tentația fumatului, fapt care dăunează sănătății pe termen lung, și accesul lor fără prea mari dificultăți la produse ieftine și extrem de nocive pe care îl oferă internetul

„Accesul facil la internet al copiilor și posibilitatea efectuării plăților folosind mijloace electronice care eludează controlul vârstei cumpărătorului, fac să crească probabilitatea ca un minor să poată cumpăra prin internet produse din tutun din țări în care prețul este scăzut sau în care sunt permise țigări cu arome ori cu alte caracteristici tehnice care cresc atractivitatea produsului (fum ori țigări colorate, capsule aromate, etichete cu imagini atrăgătoare pentru copii, etc).”

Deși legea se prezintă deja ca fiind una destul de dură, în finalul expunerii de motive se arată că Ministerul Sănătății își rezervă dreptul de a adopta și alte reglementări prin care să interzică vânzarea produselor din tutun sau celor conexe „din motive legate de situația specifică din România, cu condiția ca interzicerea să fie justificată de necesitatea protecției sănătății publice”.

Se estimează că legea va intra în vigoare începând cu data de 20 mai 2016, însă lansarea pe piață a produselor care nu sunt conforme cu prevederile analizate este permisă timp de un an în plus, până în 2017. De asemenea, „interzicerea punerii pe piață a produselor din tutun cu o aromă caracteristică al căror volum al vânzărilor la nivelul întregii Uniuni reprezintă 3 % sau mai mult într-o anumită categorie de produse, se aplică de la 20 mai 2020″.

Proiectul de lege publicat de Ministerul Sănătății aplică în spațiul românesc Directiva 2014/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014. Încă de la demararea ei, scopul acestei legi a fost descurajarea fumatului în rândul tinerilor, întrucât vârsta la care minorii încep să consume țigarete a scăzut drastic în ultimii ani, statisticile demonstrând că majoritatea fumătorilor din statele membre este formată din tineri. La momentul votării legii la Strasbourg, textul proiectului arăta că 70% dintre  fumători sunt acaparați de acest viciu înainte de a împlini 18 ani, iar 94% înaintea vârstei de 25 de ani.