„Admite apelurile declarate inculpații Gâmbuțeanu Adrian George și Constantinescu Nicușor Daniel împotriva sentinței penale pronunțată de Tribunalul București. (…) Achită pe inculpatul Gâmbuțeanu Adrian George pentru infracțiunile de abuz în serviciu. (…) Achită pe inculpatul Constantinescu Nicușor Daniel pentru infracțiunile de abuz în serviciu (douăsprezece fapte reținute prin rechizitoriu în dauna părților civile Turbatu Marian, SC Romwind SRL și SC Energii Alternative SRL ). Achită pe inculpatul Constantinescu Nicușor Daniel pentru infracțiunile de abuz în serviciu (nouă fapte reținute prin rechizitoriu în dauna părților civile SC Romwind SRL și SC Energii Alternative SRL )”, se arată în minuta instanței.
Decizia magistraților Curții de Apel București este definitivă.
În primă instanță, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța a fost condamnat, în iunie 2016, de către Tribunalul București la 6 ani de închisoare pentru abuz în serviciu, iar Adrian Gâmbuțeanu, fostul director general al Regiei Autonome Județene de Drumuri și Poduri Constanța, a primit patru ani și cinci luni de detenție.
În prezent, Nicușor Constantinescu se află în detenție într-un alt dosar.
Conform Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Gâmbuțeanu, în calitatea sa de director general al director general al Regiei Autonome Județene de Drumuri și Poduri Constanța (RAJDP) Constanța, cu ajutorul lui Nicușor Daniel Constantinescu, președinte al Consiliului Județean (CJ) Constanța, a refuzat, în mod repetat, să pună la dispoziția Curții de Conturi documentele necesare efectuării controlului de specialitate programat în 2011, 2012 și 2013.
Astfel, arată procurorii, nu a mai fost posibilă efectuarea consecutivă a trei controale pe care Curtea de Conturi le avea programate conform planului de activitate.
„În această modalitate, a fost practic blocată activitatea Curții de Conturi în raport cu regia locală menționată, Curtea de Conturi aflându-se în imposibilitatea de a-și îndeplini principala atribuție, respectiv verificarea modului în care au fost utilizate resursele financiare publice”, susține DNA, în rechizitoriul de trimitere în judecată.
Totodată, între 2009 și 2012, a fost creat un folos necuvenit RAJDP Constanța, constând în faptul că activitatea sa financiar-contabilă a fost sustrasă verificării, în condițiile în care fondurile de care a beneficiat Regia, din resursele publice, în perioada supusă controlului au fost de peste 200 de milioane lei.
„Mai mult, există date că din aceste sume au fost efectuate plăți nelegale, aspecte care impuneau lămuriri prin efectuarea controlului și care fac obiectul unui alt dosar penal aflat pe rolul DNA. Referitor la această împrejurare, sesizarea a fost înregistrată la data de 1 noiembrie 2012, ca urmare a unei plângeri penale formulate de Curtea de Conturi”, susțin anchetatorii.
În cursul anului 2011, prezentarea documentelor solicitate Regiei a fost condiționată de comunicarea, de către Curtea de Conturi, a unei dovezi că respectiva acțiune de control figura în programul de activitate al Curții de Conturi.
„Această condiționare este contrară dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 94/1992, potrivit cărora Curtea de Conturi are acces neîngrădit la acte, documente, informații necesare desfășurării activității sale, entitățile auditate fiind obligate să-i transmită actele, documentele, informațiile solicitate la termenele stabilite și să-i asigure accesul în sedii. Cu toate acestea, Curtea de conturi a transmis dovada solicitată sub forma unui extras, însă , și în aceste condiții, efectuarea controlului a fost refuzată pe motiv că nu a fost transmisă o copie a întregului program”, susțin procurorii anticorupție.
Controalele programate în anii 2012 și 2013, arată sursa citată, nu s-au putut efectua din cauza atitudinii pe care a avut-o Gâmbuțeanu, precum și a dispozițiilor exprese ale lui Constantinescu, prin rezoluții cu textul „nu sunt de acord”, aplicate pe adresele întocmite de RAJDP Constanța, fără a invoca vreun argument care să justifice această poziție.
O altă acuzație adusă în acest dosar se referă la faptul că în perioada 2007-2014, președintele Consiliului Județean Constanța nu a prelungit a 11 certificate de urbanism și a autorizațiilor de construire a unor centrale și generatoare eoliene, solicitate de două societăți comerciale.
„Mai mult decât atât, după ce instanțele judecătorești au dispus prin nouă hotărâri definitive, pronunțate în perioada 2008 – 2011, ca președintele Consiliului Județean Constanța să procedeze la emiterea documentelor respective, acesta a refuzat punerea în executare a hotărârilor prin care era obligat să-și îndeplinească atribuțiile de serviciu”, conform DNA.
Prin aceleași hotărâri, s-a dispus ca președintele Consiliului Județean Constanța să plătească o amendă civilă pentru fiecare zi de întârziere, însă Nicușor Constantinescu nu a emis respectivele documente.
„Toate demersurile de a obține executarea silită a obligațiilor președintelui CJ Constanța au rămas fără efect, inclusiv din cauza refuzului organelor fiscale de a executa penalitățile, astfel încât Nicușor Daniel Constantinescu a lipsit practic de conținut drepturile părții vătămate, în ciuda recunoașterii acestora în mod repetat pe cale judecătorească”, sublinia DNA.