Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a decis, miercuri, că sintagma „aduc atingere gravă drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor români” cuprinsă în art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 privind securitatea națională a României este neconstituțională.
Dispozitiile art.3 lit.f) Legea nr.51/1991 privind securitatea națională a României au următorul cuprins:„Constituie amenințări la adresa securității naționale a României următoarele:f)subminarea, sabotajul sau orice alte acțiuni care au ca scop înlăturarea prin forță a instituțiilor democratice ale statului oricare aduc atingere gravă drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor românisau pot aduce atingere capacității de apărare ori altor asemenea interese ale țării, precum și actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuințare a structurilor necesare bunei desfășurări a vieții social-economice sau apărării naționale.”
„Curtea a constatat că legiuitorul trebuie să realizeze o distincție între faptele care aduc atingere gravă drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și care pot fi calificate drept chestiuni ce țin de dreptul penal, cu consecința incidenței mijloacelor de drept penal și procesual penal, pe de o parte, și acele fapte care sunt îndreptate împotriva drepturilor și libertăților unei colectivități/comunități (de rasă, origine etnică, religie, etc), care, prin numărul de indivizi care îi aparțin, determină amploarea faptelor îndreptate împotriva acesteia, putând reprezenta o amenințare la adresa securității naționale, pe de altă parte”, se arată într-un comunicat al CCR.
Potrivit sursei citate, Curtea a observat că sintagma criticată nu realizează această distincție, ci se referă, în general, la atingeri grave aduse drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor români, indiferent de calitatea de subiect individual sau colectiv a acestora.
„Astfel, din modul de redactare a sintagmei criticate, rezultă că se poate circumscrie unei amenințări la adresa securității naționale orice faptă/acțiune, cu sau fără conotație penală, care afectează un drept sau o libertate fundamentală. Consecința unei atare constatări este folosirea, în toate aceste cazuri, a mijloacelor intruzive circumstanțiate activității specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale persoanei, reglementate de Legea nr.51/1991 (de exemplu: interceptarea și înregistrarea comunicațiilor electronice, efectuate sub orice formă; localizarea, urmărirea și obținerea de informații prin GPS sau prin alte mijloace tehnice de supraveghere; interceptarea trimiterilor poștale, ridicarea și repunerea la loc a acestora, examinarea lor, extragerea informațiilor pe care acestea le conțin, precum și înregistrarea, copierea sau obținerea de extrase prin orice procedee, etc)”, se mai arată în comunicat.
Potrivit unor surseoficiale, Serviciul Român de Informații emitea mandate de interceptare pe siguranță națională în baza acestui articol, iar decizia CCR ar urma să restrângă numărul de mandate de interceptare.
De altfel, fostul ofițer SRI, Daniel Dragomir, a prezentat anul trecut o serie de mandate obținute de la instanță, cererile fiind făcute și în baza articolului 3, alineatul f.
CCR a analizat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolelor 3, 10, 11 și 13 din Legea 51/1991 privind securitatea națională a României, în forma anterioară modificării prin Legea 255/2013, precum și a dispozițiilor articolului 13 din același act normativ, în forma în vigoare, după ce omul de afaceri orădean, Beniamin Rus, a sesizat Curtea.
Zegrean: Nu e o tragedie
Fostul președinte al Curții Constituționale a României, Augustin Zegrean, a declarat pentru MEDIAFAX că Legea nr.51/1991 privind securitatea națională a României este o lege veche, adoptată anterior adoptării Constituției și care nu a fost pusă în concordanță cu Constituția din 1991. În plus, declararea ca neconstituțional a articolului 3 litera f) „nu este o tragedie”, SRI putând să ceară mandate și pe alte articole.
„Această lege este o lege anterior adoptării Constituției, este o lege din iulie 1991 și încă de multă vreme trebuia pusă de acord cu constituția pentru că nu mai ține pasul. Trebuia verificată de mult timp și adaptată la noile rele relații sociale și la noua Constituție. Faptul că nu o să mai poată să ceară mandate de interceptare pe acest aliniat, f) din lege, nu înseamnă că ei nu mai pot să-și facă audierile și interceptările. Pot să le facă, pentru că vor cele pe alte aliniate din articol. Sigur, este o restrângere, dar acum legea urmează să fie pusă în acord cu decizia Curții. Guvernul are suficient timp să reanalizeze textul și să-l pună în acord cu decizia Curții”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Augustin Zegrean.
Conform fostului președinte CCR, articolul de lege este încă în vigoare, până la publicarea deciziei Curții în Monitorul Oficial.
„Până când apare decizia în Monitorul Oficial textul este încă în vigoare. După ce va apărea în Monitorul Oficial, Guvernul are 45 de zile la dispoziție să pună de acord cu textul declarat neconstituțional cu decizia Curții, timp în care textul declarat neconstituțional se suspendă. Până atunci au timp suficient să ia toată legea la puricat, să o pună în acord cu Constituția. Nu este nicio tragedie ca acest alineat din a fost declarat neconstituțional”, a mai spus Zegrean.
Întrebat dacă el consideră că au fost făcute abuzuri, Augustin Zegrean a răspuns că nu are cunoștință.
„Nu știu dacă s-au făcut abuzuri pentru că nu la noi veneau să ceară mandate. Dar, puteți avea încredere, Curtea Constituțională a analizat cu mare atenție textul acesta, mai ales în zilele acestea când sunt cu toți ochii pe ea, dar în general Curtea dă decizii înțelepte”, a mai declarat fostul președinte CCR.
Avocat: Se va cere înlăturarea înregistrărilor din dosare
Avocatul Cristian Ene a explicat, pentru MEDIAFAX, care sunt consecințele deciziei CCR prin care un articol al legii 51/1991 a fost declarat neconstituțional, acesta menționând că judecătorilor li se va cere înlăturarea interceptărilor folosite pentru alte fapte și nu privind siguranța națională.
„Înseamnă că ceea ce s-a obținut în baza mandatelor pe art3. litera f vor fi invocate pe cale de excepții argumentele din decizia Curtii Constituționale, iar judecătorilor li se va cere să înlăture ca probe din cauzele penale interceptările obținute în baza acestui articol și a mandatelor de siguranță națională daca nu erau exclusiv folosite în cauze de siguranță națională. (…) Nu sunt foarte multe, numai în situația în care s-a luat manevra de siguranță națională și s-a folosit în altă cauză, adică nu s-a folosit în cauza de siguranță națională. În atare situație, sunt puține cauze, cred că 1% care să fi avut ghinionul ca persoana respectivă să fie sub puterea unui mandat de siguranță națională și ulterior să fie cercetată într-o altă faptă iar procurorul să apeleze la informația din mandatul de siguranță națională”, a declarat, pentru MEDIAFAX, avocatul Cristian Ene.