Prima pagină » Știri » Oficial SUA, despre premierul INCULPAT Ponta și parlamentarii care blochează Justiția: „Dacă Congresul ar fi refuzat să ia măsuri pentru demiterea unui presupus corupt, aș fi zis că soluția ar fi să alegem alți membri ai Congresului”

Oficial SUA, despre premierul INCULPAT Ponta și parlamentarii care blochează Justiția: „Dacă Congresul ar fi refuzat să ia măsuri pentru demiterea unui presupus corupt, aș fi zis că soluția ar fi să alegem alți membri ai Congresului”

William Brownfield, asistentul Secretarului de Stat al SUA pentru Afaceri Internaționale privind drogurile și agențiile de aplicare a legii, a declarat în legătură cu situația în care se află România, de a avea un premier inculpat pentru mai multe infracțiuni, care încă se află la conducerea Guvernului, că soluția pentru această problemă ar trebui să se găsească în Constituția României

William Brownfield, asistentul Secretarului de Stat al SUA pentru Afaceri Internaționale privind drogurile și agențiile de aplicare a legii, a răspuns într-o teleconferință mai multor întrebări legate de România și situația în care prim-ministrul Victor Ponta este inculpat pentru spălare de bani, complicitate la evaziune fiscală și fals în înscrisuri, însă continuă să ocupe funcția de șef al Guvernului. Deși a evitat să dea răspunsuri directe, oficialul american a precizat că soluția ar trebui să se găsească în Constituția României, iar cetățenii români ar trebui să evalueze și să decidă cum funcționează această Constituție.

În prezent, Constituția și legile României nu prevăd ce trebuie să se întâmple în situația în care un membru al Guvernului este urmărit penal pentru infracțiuni care au fost comise în afara mandatului de membru al Guvernului. Un ministru sau premier pot fi suspendați din funcție de președintele României, în cazul faptelor comise în afara mandatului, doar atunci când sunt condamnați definitiv.

„În România, ca în orice țară din lume care are o formă constituțională de guvernământ, Constituția, Magna Carta, sistemul pe care poporul acelei țări a decis să îl folosească pentru a se guverna va avea un mecanism prin care membrii Guvernului pot fi acuzați, judecați și unde este cazul trași la răspundere pentru actele comise în timpul guvernării. În unele țări, ca și a mea, acel mecanism se numește suspendare (impeachment) și condamnare, în alte țări există alte mecanisme. În unele țări, judecătorii iau această decizie, în SUA, Congresul ia decizia, dacă este necesar, să dea jos un membru al Guvernului. Nu este potrivit pentru mine și ca să fiu sincer pentru oricine din administrația mea să judece cum funcționează sistemele constituționale ale altor țări. (…) Fiecare națiune este suverană și determină cum aplică propriile legi și Constituții. Probabil că nu acesta este răspunsul pe care îl așteptați, dar este cel mai bun răspuns pe care cineva din afara României vi-l poate oferi acum. Nu pot eu să evaluez cum funcționează instituțiile și Constituția din Republica România, este o problemă pe care poporul român trebuie să o decidă„, a declarat asistentul Secretarului de Stat al SUA, William Brownfield.

„În România, ca și în orice altă țară din lume, corupția este o problemă și țara mea nu este în niciun caz o excepție. În fiecare stat din SUA există agenții anticorupție înființate de autoritățile de stat sau federale, unde procurorii și anchetatorii investighează suspiciunile de corupție. În România, ca peste tot în lume, întrebarea este dacă Guvernul a stabilit un mecanism și o instituție care să primească plângerile și dovezile, care să le investigheze și când este cazul să îi tragă la răspundere și să îi pună sub acuzare pe cei suspectați de corupție. Deci întrebarea este nu doar dacă există corupție în această țară, ci mai degrabă dacă are această țară instituțiile care îi permit să confrunte corupția„, a mai spus Brownfield.

Ce s-ar întâmpla în SUA, dacă Congresul și-ar apăra membrii de anchete

Oficialul american a fost întrebat și despre situația din România, în care procurorii nu pot ancheta un membru al Parlamentului decât cu aprobarea colegilor săi parlamentari.

„Parlamentul, prin propriul Regulament, are anumite puteri, sunt similare cu cele din Constituția SUA și conferite Congresului SUA. Dacă m-ați fi întrebat ce să facem în SUA, dacă Congresul ar fi refuzat să ia măsuri pentru demiterea unei persoane despre care se crede că este coruptă, aș fi zis că soluția ar fi să alegem alți membri ai Congresului, care sunt pregătiți să își exercite rolul parlamentar (congresional). Asta aș fi răspuns, dacă m-ați fi pus aceeași întrebare în SUA. Dar nu mă întrebați asta în SUA, mă întrebați în România și trebuie să vă spun că depinde de voi, de mass media și de cetățenii din România, să determinați cum să abordați și să reacționați la această problemă constituțională în propria țară„, a precizat oficialul american.

Parlamentul României a respins în mai multe cazuri solicitările procurorilor de a începe urmărirea penală sau de a reține deputați sau senatori, cel mai recent caz fiind respingerea urmăririi penale pentru conflict de interese în cazul primului-ministru Victor Ponta, deputat.

Ce spun legile României despre cazul Victor Ponta, premier-inculpat

Legea și Constituția nu acoperă situația suspendării din funcție a unui ministru sau prim-ministru, în cazul în care acesta este urmărit penal pentru fapte comise în afara mandatului.

În Constituție, Articolul 109 reglementează „răspunderea membrilor Guvernului”. Aici, se arată că „numai Camera Deputaților, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Președintele României poate dispune suspendarea acestora din funcție.Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcție”.

Constituția mai precizează că răspunderea și pedepsele pentru miniștri sunt stipulate într-o lege specială, a răspunderii ministeriale.

Legea respectivă, 115/1999, precizează la Articolul 7 că „intră sub incidența prezentei legi faptele săvârșite de membrii Guvernului în exercițiul funcției lor și care, potrivit legii penale, constituie infracțiuni”, precum și că „pentru săvârșirea altor infracțiuni, în afara exercițiului funcției lor, membrii Guvernului răspund potrivit dreptului comun”. Dreptul comun, adică celelalte legi, nu stipulează în niciun fel situația suspendării din funcție a unui membru al Guvernului.

Legea precizează, ca și Constituția, că „numai Camera Deputaților, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor”.

Mai departe, la Articolul 20, se precizează că „în cazul în care s-a cerut urmărirea penală împotriva unui membru al Guvernului, Președintele României poate dispune suspendarea acestuia din funcție”. Făcând legătura cu articolul 7, se înțelege că este vorba despre urmărirea penală pentru fapte comise în exercițiul funcției de membru al Guvernului.

Articolul 21 arată că suspendarea din funcție a unui membru al Guvernului, inclusiv a premierului, devine automată atunci când are loc trimiterea în judecată, însă tot pentru fapte comise în timpul exercitării funcției.

Citește și