Omar Hayssam, audiat la DIICOT în dosarul de înșelăciune și spălare de bani

Omar Hayssam a fost adus, miercuri, la sediul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), pentru a fi audiat în dosarul în care este cercetat pentru înșelăciune și spălare de bani.

Sirianul Omar Hayssam a fost adus de trupele speciale cu duba, de la Penitenciarul Mărgineni, iar la intrarea în sediul DIICOT nu a făcut nicio declarație.

Omar Hayssam a fost audiat și în 20 august de procurorii DIICOT, în noul dosarul în care este urmărit penal pentru spălare de bani, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni.

În 2 august, procurorii i-au adus la cunoștință lui Omar Hayssam acuzațiile din noul dosar, desprins din cel în care este judecat pentru înșelăciune și delapidare. Hayssam a fost dus atunci la DIICOT de la Tribunalul București, după ce instanța a dispus arestarea lui în dosarul de înșelăciune și delapidare. În același dosar, instanța a dispus emiterea unui mandat de arestare în lipsă pentru fratele lui Omar Hayssam, Mohamad Omar.

Omar Hayssam a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT, în acest dosar, în octombrie 2012, alături de fratele lui, Mohamad Omar, cumnatul său, Mihai Nasture, și doi parteneri de afaceri, Viorel Vasile Mafteucă și Doina Farladanschi, fiind acuzați de înșelăciune și delapidare. Mai multe imobile, terenuri și instalații industriale, precum și peste un milion de euro sunt puse sub sechestru de către procurorii DIICOT, în acest dosar.

Omar Hayssam este încarcerat din 15 august la Penitenciarul Mărgineni, fiind atunci transferat de la Penitenciarul Rahova. Acesta este încarcerat în regim de maximă siguranță, declara pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Monica Pană.

Sirianul Omar Hayssam a fost adus în țară după șapte ani de la fuga acestuia din România.

Omar Hayssam a fost predat Poliției Române în 19 iulie, potrivit anunțului făcut atunci de purtător de cuvânt al șefului statului, Bogdan Oprea.

După ce a fost adus în țară, Omar Hayssam a fost dus într-un centru de reținere și arest preventiv al Poliției Române, pe baza celor trei mandate de executare a pedepselor cu închisoare emise pe numele lui, pentru terorism, bancrută frauduloasă și înșelăciune. În 23 iulie, Omar Hayssam a fost dus în Penitenciarul Rahova, unde a stat până în 15 august.

Omar Hayssam a fost condamnat definitiv, în lipsă, în trei dosare, la 20 de ani, 16 ani și, respectiv, trei ani, pentru răpirea celor trei jurnaliști, înșelăciune în cazul „Volvo” și fraude în cauza „Foresta Nehoiu”.

Omar Hayssam a fost trimis în judecată în 14 octombrie 2005 și condamnat definitiv, în lipsă, în 20 februarie 2008, la 20 de ani de închisoare pentru implicarea în răpirea jurnaliștilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian, în martie 2005, la Bagdad.

În noiembrie 2012, instanța supremă l-a condamnat definitiv pe Omar Hayssam la 16 ani de închisoare în dosarul „Volvo”, în care a fost acuzat că a înșelat patru firme cu 1,6 milioane de euro, de la care a luat în leasing mai multe utilaje, trimise în Siria și Egipt la firmele controlate de el.

În dosarul „Foresta Nehoiu”, Omar Hayssam a fost condamnat definitiv de către instanța supremă, în iunie 2010, la trei ani de închisoare, după ce instanțele inferioare dispuseseră achitarea lui și a celorlalți inculpați.

Omar Hayssam a depus, în 1 august, la instanța supremă, două contestații în anulare, în dosarul de terorism și în dosarul „Volvo”, prima având termen în 24 ianuarie 2014, iar cea de-a doua în 15 ianuarie 2014. Admiterea unei contestații în anulare duce la rejudecarea dosarului.

Hayssam este judecat și pentru trecerea frauduloasă a frontierei de stat, alături de frații acestuia, Mukhles și Mahmoud, și de omul de afaceri Mustafa Tartoussi. În acest dosar, în 8 octombrie 2012, Omar Hayssam a fost condamnat de Curtea de Apel Oradea la doi ani de închisoare cu executare pentru trecerea frauduloasă a frontierei, în timp ce Mustafa Tartoussi, Mukhles și Mahmoud Omar, acuzați că i-ar fi înlesnit fuga din țară, au fost achitați. Sentința nu este definitivă, fiind atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța a stabilit următorul termen în dosar la 12 septembrie.

El mai are două dosare deschise de DIICOT, cel pentru înșelăciune și delapidare în care a fost arestat preventiv pe 2 august, iar al doilea, pentru spălare de bani, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni.

Hayssam este vizat și într-un dosar de la Direcția Națională Anticorupție (DNA), privind privatizarea IPRS Băneasa, cauza vizând depunerea mai multor înscrisuri false referitoare la experiența și capacitatea financiară a firmei reprezentate de sirian, pentru a putea participa la procedură.

În martie 2005, jurnaliștii Marie Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian au fost răpiți la Bagdad.

În 5 aprilie 2005, Omar Hayssam a fost reținut și, deși Președinția anunța atunci că este acuzat de implicare în răpirea jurnaliștilor Marie Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian, la Bagdad, el a fost arestat preventiv pentru infracțiuni economice, într-un alt dosar.

La aproape un an și o lună de la plasarea lui în arest, instanța a acceptat să îl elibereze, din motive medicale, la propunerea procurorului Ciprian Nastasiu, cel care ceruse și arestarea sirianului. Eliberarea a fost cerută pe motiv că starea de sănătate a lui Hayssam s-a degradat, după operația pentru cancer la colon. Hayssam a fost operat în 17 ianuarie 2006, la Spitalul Penitenciar Rahova.

În 30 iunie 2006, Hayssam a fugit din România la bordul unei nave. Fuga acestuia a determinat revocarea din funcții a șefilor SRI, SIE și DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga și Virgil Ardelean, dar și a procurorului general al României Ilie Botoș, în 20 iulie 2006.

Omar Hayssam a fost dat în urmărire generală la nivel național și internațional, în baza unui mandat de arestare preventivă emis în lipsă de către Curtea de Apel București, în iulie 2006.