Sirianul Omar Hayssam a fost, potrivit informațiilor oficiale, dat în custodia Poliției Române. Reprezentanții poliției au declarat, luni seară, pentru gândul că de vineri 19 iulie acesta a fost depus într-un centru de detenție, dar au refuzat să precizeze unde exact.
Omar Hayssam trebuia să fie prezentat publicului pentru prima dată după fuga din 2006, marți dimineață la Tribunalul București unde se judeca un termen în dosarul în care este inculpat de pentru evaziune fiscală. Pentru că are de ispășit o pedeapsă de 20 de ani de închisoare, Omar Hayssam a fost transferat în penitenciarul Rahova.
UPDATE 13:58 Administrația Națională a Penitenciarelor a anunțat că Omar Hayssam a fost mutat în penitenciarul Rahova. „Hayssam Omar se află în custodia Penitenciarului București Rahova, începând de astăzi„, se arată comunicatul oficial al ANP. Hayssam va fi cazat într-o celulă specială, anunță ANP. „După îndeplinirea procedurilor de primire în unitate, acesta va fi cazată într-o cameră cu profil de carantinare – observare , în conformitate cu prevederile legale„, se precizază în comunicatul ANP
UPDATE 11:52 Poliția Română a anunțat că Omar Hayssam a fost transferat într-un penitenciar. Reprezentanții Poliției nu au precizat în ce penitenciar a fost transferat acesta. „În cursul acestei zile, condamnatul Omar Hayssam a fost transferat dintr-un Centru de Reținere și Arest Preventiv al Poliției Române într-o unitate din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor”, se arată în comunicatul Poliției Române
UPDATE 11:12 Reprezentanții Poliției Române au precizat, pentru gândul, că Tribunalul București nu l-a citat procedural pe Omar Hayssam. Aceștia au adăugat că un grefier al instanței a dat un simplu telefon în cursul zilei de luni la Poliția Capitalei și a întrebat dacă Hayssam se află în arestul central al acestei instituții. Oficialii IGPR spun că Poliția Capitalei are în subordine 11 centre de detenție și că în comunicatul oficial dat vineri, 19 iulie, s-a menționat clar că Omar Hayssam se află într-un centru de detenție al Poliției Generale. Biroul de presă al IGPR a afirmat din nou că nu poate furniza presei locul exact unde sirianul este deținut.
UPDATE 10:30 Instanța a amânat procesul până pe 31 iulie. Grefierul ședinței a anunțat că Tribunalul București a făcut adrese la Poliția Capitalei pentru a-l aduce în instanță: „Poliția a răspuns că sunt în imposibilitatea de a ne transmite locul de detenție al lui Omar Hayssam”.
UPDATE 10:24 Omar Hayssam nu a fost adus la Tribunalul București.
UPDATE 10:18 Completul de judecată care judecă dosarul lui Hayssam a început ședința. Hayssam nu a fost adus în sală. Președintele completului a anunțat că interzice înregistrarea video a ședinței: „Nu vreau să transformăm dosarul într-un show mediatic”.
Marii fugari ai României n-au turnat pe nimeni la întoarcerea în țară
În mijlocul anchetelor penale au fugit din România de frica arestului. Autoritățile i-au adus în țară cu un singur scop: să își ispășească pedepsele. Opinia publică aștepta dezvăluiri incendiare care însă nu au mai venit.
Maria Vlas a fost dată în urmărire internațională timp de 3 ani. A revenit singură în țară. Cu sufletul la gură, opinia publică a așteptat să spună cine a furat banii de la FNI. În mod natural, l-a învinovăți pe Sorin Ovidiu Vântu, despre care procurorii deja scriseseră mii de pagini de acuzații. În rest, Ioana Maria Vlas s-a limitat să facă aprecieri filosofice despre lume, viață și soarta nedreaptă. După o scurtă perioadă după gratii, s-a retras într-un sat din Sibiu unde crește găini.
Nicolae Popa era anunțat de Traian Băsescu drept cel care îi „va popi” pe mulți. Nicolae Popa nu a făcut nicio dezvăluire.
Mihai Necolaciuc era dat drept cel care îl va înfunda pe Miron Mitrea. Țarul CFR, este acum judecat în liberate și este chemat la TV ca expert în rețele de nași care iau șpagă pe tren.
De la Omar Hayssam se așteaptă dezvăluiri despre PSD, despre răpirea din Irak despre „profesorul” Băsescu. Singurul lucru cert până acum e că Hayssam are de petrecut cel puțin 20 de ani în pușcărie.
Ce se aștepta de la IOANA MARIA VLAS – lista profitorilor politici ai megaescroecheriei FNI. Mama FNI n-a produs decât poezii
Ioana Maria Vlas a fugit în România pe 23 mai 2000 după prăbușirea Fondului Național de Investiții. Pe 25 mai 2000 Ioana Maria Vlas și-a dat demisia de la conducerea SOV Invest, compania care admnistra FNI. Pe 26 mai Parchetul General a deschis o investigație privind prăbușirea FNI, o megaexcrocherie prin care 300.000 de români au fost păgubiți de un joc piramidal orchestrat de Sorin Ovidiu Vîntu.
Ioana Maria Vlas fost dată în urmărire generală prin Interpol pe 28 mai 2000. Autoritățile au anunțat în 2000 că Vlas a plecat legal din țară pe numele ei neexistând nici un mandat, consemn sau decizie judecătorească prin care să îi fie interzis dreptul de a părăsi țara.
În timp ce în țară procurorii investigau frauda FNI, Ioana Maria Vlas s-a stabilit în Israel. Pe 30 mai 2000 procurorii au emis un mandat de arestare pe numele Ioanei Maria Vlas, însă România nu avea un tratat de extrădare cu Israelul.
Arhiva agenției Mediafax arată că instituțiile statului s-au bălbâit luni în șir în procedurile de extrădare ale Ioanei Maria Vlas. Pe finalul anului 2000, ministrul de Interne Dudu Ionescu declara că Vlas va fi extrădată doar după o sentință de condamnare. În 2001 ministrul Justiției, Rodica Stănoiu a reluat procedurile de extrădare, dar susținea că nu se știe dacă Vlas mai este sau nu în Israel.
După trei ani Vlas s-au autoextrădat din Israel
Pe 27 martie 2003 Ioana Maria Vlas s-a prezentat din proprie inițiativă la Ambasa României din Tel Aviv în aceeași zi a fost adusă în țară unde a fost predată poliției și apoi a intrat în arest în baza mandatului de arestare emis în anul 2000.
La aducerea în țară, opinia publică, politicieni și analiști erau convinși că Ioana Maria Vlas va face dezvăluiri zguduitoare. Adrian Năstase, la acea vreme premier, declara că Vlas are cu siguranță numeroase informații despre FNI, pentru că a lucrat acolo și are „multe de spus”. După venirea ei în țară se specula că va dezvălui cine au fost beneficiarii politici ai FNI, ce politicieni și-au umflat conturile din afacerea lui Vîntu, cine au fost protectorii acestuia.
Dezvăluirile lui Vlas, documentate deja de procurori
Prima dezvăluirea a lui Vlas a venit după un an de la venirea voluntară în țară. „Principalul vinovat, instigatorul și, de fapt, profitorul acestei afaceri este Sorin Ovidiu Vîntu”, a spus Ioana Maria Vlas, în fața instanței în dosarul penal privind afacerea FNI. Declarațiile date de Vlas în proces au urmat aceeași linie, adică l-a acuzat în permanență pe Vîntu de prăbușirea FNI și de faptul că el a fraudat fondul. De altfel acuzațiile Mariei Vlas erau conținute în dosarele penale în care Vîntu era cercetat pentru prăbușirea FNI.
După 4 ani de arest preventiv Ioana Maria Vlas a fost eliberată pe 7 aprilie 2008. Ea era încă judecată în dosarul FNI. Pe 4 iunie Ioana Maria Vlas a fost condamnată la 10 ani de închisoare în dosarul penal privind prăbușirea FNI și a fost reîncarcerată. Pe 20 octombrie 2010 Ioana Maria Vlas a fost eliberată. Fosta colaboratoare a lui Sorin Ovidiu Vîntu a stat în închisoare aproape 7 ani. După ce a ieșit din penitenciar Vlas s-a retras la Cluj. În penitenciar s-a apucat de scris poezii, pentru care a primit chiar și un premiu de excelență. Acum locuiește într-un sat de lângă Sibiu unde s-a apucat de argicultură. În 2011 a povestit presei că s-a apucat de pescuit și de scris.
Nicolae Popa adus în tară după 11 ani. Anunțat de Băsescu drept un martor-cheie care va cutremura lumea politico-financiară din România, Popa n-a „popit” pe nimeni
Nicolae Popa a fugit din România pe 7 iunie 2000 după ce autoritățile au început anchetarea dosarului FNI. Acesta plecat în Indonezia unde a stat aproape 11 ani. În ianuarie 2002, adică la doi ani de la începerea anchetei, procurorii au emis un mandat de arestare pe numele lui Nicolae Popa. Apoi abia în 2003 Curtea Supremă a dispus blocarea conturilor deținute de Sorin Ovidiu Vîntu și Nicolae Popa. Până în 2008 nicio autoritate a statului nu a făcut demersuri pentru aducerea în țară a lui Nicolae Popa.
Popa a fost condamnat în lipsă la 15 ani de închisoare, pentru fraudă, în anul 2006, alături de Ioana Maria Vlas, în legătură cu prăbușirea Fondului Național de Investiții, în 2000, în urma căreia mai mult de 100.000 de români și-au pierdut banii investiți, iar statul român, care garantase, a fost obligat să plătească circa o sută de milioane de euro compensații.
Nicolae Popa a fost arestat în Jakarta în decembrie 2009, în baza unui mandat emis de Interpol la cererea Poliției Române.Nicolae Popa a fost arestat chiar pe finalul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale. În februarie 2010, ministrul indonezian al Justiției, Patrialis Akbar, a autorizat extrădarea în România a fostului director Gelsor, Nicolae Popa.
În 25 august 2010, președintele indonezian Susilo Bambang Yudhoyono a aprobat decretul privind începerea procedurii de extrădare a lui Nicolae Popa. După acest acord, procedura de repatriere a fost din nou pusă în discuția instanței.
În 8 decembrie 2010, o instanță din Jakarta a permis extrădarea fostului șef al Gelsor. Decizia judecătorească a fost necesară întrucât nu există un tratat de extrădare între România și Indonezia.
În aprilie 2011 Nicolae Popa a fost adus în țară și încarcerat.
„O să vă cam popească Popa ăsta”
Aucerea în țară a lui Nicolae Popa a fost prevestită chiar de către președintele Traian Băsescu care în timpul alegerilor prezidențiale din 2009 promitea dezvăluiri incendiare de la acest personaj. În 2009 Traian Băsescu anunța că Nicolae Popa este martorul principal în dosarul FNI. „Domnul Vîntu are o mare problemă, unul din martori a fost arestat la Jakarta. Îmi este cunoscută panica atunci când apare martorul principal”, spunea Traian Băsescu la confruntarea finală din 2009. „O să vă cam popească Popa ăsta”, spune Traian Băsescu în confruntarea cu Traian Băasescu.
Nici Nicolae Popa nu a șocat opinia publică cu dezvăluirile sale. Nicolae Popa a dat o declarație în fața instanței în dosarul în care Sorin Ovidiu Vîntu a fost acuzat de favorizarea infractorului. „Eu nu m-am sustras de la executarea niciunei pedepse, întrucât nu am avut cunoștință nici de vreun proces deschis împotriva mea și nici de vreo condamnare. Pur și simplu, am rămas în Bali (Indonezia), deoarece era un loc unde îmi puteam câștiga existența, iar în continuare mi-am văzut de treburile mele, fără să mă mai intereseze viața socială din România”, a declarat Nicolae Popa în fața instanței. În depozițiile sale a respins toate acuzațiile legate de devaliyarea FNI și nici nu l-a acuzat pe Sorin Ovidiu Vîntu de vreo infracțiune. Astfel că nici Nicolae Popa nu a livrat cel puțin nu opinie publice declarații și infromații bombă.
Acum Nicolae Popa este închis și ispășește pedeapsa de 15 ani de închisoare din dosarul FNI.
Necolaiciuc „repatriat” după șase ani. În loc să-l înfunde pe Miron Mitrea, Necolaiciuc, acum judecat în libertate, este invitat la TV să comenteze șpaga pe care o iau nașii din tren
Mihai Necolaiciuc trimis în judecată de procurori în mai multe dosare privind fraudarea bugetului CRF a fugit din România în 2005, la scurt timp după ce DNA a început investigații în dosarele sale. Necolaiciuc este acuzat că, în perioada 2000-2003, în calitate de director general, administrator și ordonator de credite la Compania Națională Căi Ferate – CFR SA a efectuat nelegal cheltuieli cu titlu de investiții fără a avea aprobarea Adunării Generale a Acționarilor, a achiziționat produse la prețuri supraevaluate – prejudiciul fiind estimat la peste 1.700 de miliarde de lei vechi. În 2006 pe numele său a fost emis un mandat de arestare iar în martie a fost emis mandatul de urmarărire internațională. Necolaiciuc a fost localizat în SUA. În 2008 DNA a trimis în judecată primul dosar în care Necolaiciu a fost inculpat. Acesta încă nu fusese adus în țară.
Cronologia extrădării lui Necolaiciuc
4 februarie 2005, ora 14.27. Vama Albița: Mihai Necolaiciuc iese din țară cu un BMW cu numerele de leasing B 7739, însoțit de Florian Bușcă, utilizatorul mașinii, fin al ministrului Mitrea (care i-a botezat fata), patron al unor societăți implicate în afaceri cu CFR, și de șoferul Alexandru Pană. Cei trei s-au legitimat cu pașapoarte turistice spunând că destinația lor este Chișinău. Bușcă și șoferul au revenit în România 2 zile mai târziu.
20 octombrie 2006. La propunerea Direcției Naționale Anticorupție, Judecătoria Sectorului 1 a emis mandat de arestare preventivă în lipsă, pe o perioadă de 30 de zile, față de Necolaiciuc Mihai.
6 decembrie 2006. Necolaiciuc este dat în urmărire internațională de către Centrul Interpol Lyon (Franța), acuzat de o fraudă de 27 de milioane de euro, alături de fostul secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Traian Panait.
5 martie 2007. Pe numele fostului director al CFR SA sunt deschise 32 de dosare penale. Prejudiciul total era estimat la 2715 miliarde de lei vechi (80 de milioane de euro).
1 martie 2007. Judecătoria Sectorului 1 al Capitalei emite un mandat de arestare european pe numele lui Necolaiciuc.
14 martie 2007. Viorel Spânu, avocatul lui Necolaiciuc, contestă cele 3 mandate de arestare emise pe numele clientului său. Dosarul lui Necolaiciuc a ajuns la 142 de volume.
16 martie 2007. Judecătoria Sectorului 1 mai emite un mandat de arestare preventivă și un mandat de arestare european pentru Necolaiciuc, contestate și acestea cu recurs de avocatul ex-directorului CFR.
21 martie 2007. Tribunalul București anulează primul mandat de arestare emis împotriva lui Necolaiciuc (emis în 20 octombrie 2006). Pe cale de consecință și primul mandat internațional este anulat. Unul din motivele anulării mandatului: în procesul-verbal al ședinței în urma căruia fusese emis mandatul de arestare, la pagina 35, se preciza că Mihai Necolaiciuc a fost în sala de judecată și nu a cerut recurs! Necolaiciuc era, însă, fugar, în străinătate.
iunie 2009. Mihai Necolaiciuc este arestat de agenții federali americani în West Palm Beach, Florida. Din acest moment, în SUA va începe procedura care va permite extrădarea acestuia.
Pe 20 aprilie 2011 Mihai Necolaciuc a fost adus în țară și depus în arestul Poliției.
După mai puțin de un an de la aducerea în țară Mihai Necolaiciu a fost eliberat în ianuarie 2012 fiind acum judecat în libertate.
După aducerea în țară de la Mihai Necolaiciuc se aștepta să facă dezvăluiri despre fostul ministru al Transporturilor, Miron Mitrea, despre legăturile și banii scurși către PSD. Mihai Necolaiciuc nu a recunoscut niciuna dintre acuzațiile procurorilor. În schimb Necolaciuc a vorbit mai recent despre cum colectează nașii de tren șpaga. „Probabil am supărat pe mulți cu fierul vechi că nu l-au vândut ei (…) Numai cine nu muncește, nu greșește, dar eu nu am greșit mai mult decat alt director care a fost sau care este acum”, a declarat Necolaiciuc pentru un post de televiziune
Omar Hayssam și operațiunea „seal team șase”
Omar Hayssam, condamnat la 20 de ani de închisoare pentru răpirea jurnaliștilor români din Irak, a fost adus, vineri 19 iulie, autorităților în țară după peste șapte ani de căutări.
Vineri 19 iulie Omar Hayssam a fost adus în România, iar președintele Traian Băsescu a lăsat să se înțeleagă că aducerea în țară a acestuia s-a realizat în urma unei operațiuni clandestine. Omar Hayssam a dispărut din România în 2006.
Ce nu este clar în operațiunea de „repatriere” a lui Hayssam
Deși președintele Băsescu a lăsat să se înțeleagă că a fost vorba de o operațiunea clandestină, care se traduce în operațiune de extragere (adică probabil ofițeri ai SIE, SRI l-au luat pur și simplu pe Hayssam din Siria), unele agenții internaționale titrau că sirianul a fost predat autorităților române.
Pe de altă parte, acesta nu putea fi predat oficial deoarece între cele două țări nu există un tratat de extrădare funcțional.
O televiziune din Siria a publicat o știre că joi noaptea o aeronavă militară din România a dus ajutoare medicale în Siria. Ministrul apărării a confirmat că a fost vorba de un zbor confidențial. Pe de altă parte, Victor Ponta a sugerat prin declarații că Hayssam a fost adus cu un zbor militar.
Astfel că, dacă nu a fost vorba de o extrădare obișnuită, nu e clar de ce în cazul unei misiuni clandestine autoritățile siriene nu au condamnat o astfel de intruziune pe teritoriul lor.
Dacă totuși a fost o extrădare, dar neoficială, nu este clar ce a dat România la schimb pentru predarea lui Hayssam.
Cum a plecat Hayssam din țară
18 ianuarie 2006 – Omar Hayssam este operat de cancer la colon, la Spitalul Penitenciar Rahova.
26 aprilie 2006 – La cererea procurorului Ciprian Nastasiu, care l-a trimis în judecată pe Omar Hayssam, instanța Curții de Apel București dispune revocarea, din motive medicale, a ultimului mandat de arestare preventivă care mai era eliberat pe numele lui Hayssam – cel din dosarul privind răpirea jurnaliștilor români în Irak – și înlocuirea lui cu interdicția de a părăsi țara.
Comisia de expertiză medico-legală a consemnat, în raportul său, că tratamentul pentru pacientul Omar Hayssam nu poate fi realizat în rețeaua penitenciarelor, ci doar în unități oncologice aparținând Ministerului Sănătății. Însă la termenele de judecată care au urmat, Hayssam nu s-a prezentat în fața instanței, avocații săi invocând faptul că acesta era programat la ședințe de chimioterapie.
28 iunie 2006 – Hayssam apare ultima dată în fața judecătorului, neputând fi audiat, întrucât se află sub sedative. Tot în 28 iunie, instanța decide judecarea separată a lui Mohamad Munaf (ghidul jurnaliștilor la Bagdad, arestat în Irak) și a lui Omar Hayssam, acuzați de răpirea celor trei jurnaliști români, în 28 martie 2005, în Irak.
Omar Hayssam a părăsit România în noapte 29/30 iunie 2006 la bordul unei navei Iman T. Acesta a ajuns în Siria pe 18 iulie 2006.
31 mai 2007 – Procesul în are Omar Hayssam a fost acuzat de acte de terorism, în legătură cu răpirea a trei jurnaliști români în Irak, se încheie, Curtea de Apel București urmând să se pronunțe în acest dosar.
În seara aceleiași zile, Omar Hayssam declară, într-un interviu prin telefon la o emisiune de la Antena 3, că niciuna dintre variantele privind fuga sa din România vehiculate în presă nu sunt adevărate, însă a refuzat să spună ce cale a urmat pentru a părăsi România. Hayssam a spus că a plecat din țară pentru că avea date că după 60 de zile de la eliberarea sa din motive medicale va fi rearestat.
20 februarie 2008 – Înalta Curte de Casație și Justiție decide condamnarea, în lipsă, la 20 de ani de închisoare a lui Hayssam.
Autoritățile au făcut o serie de demersuri pentru aducerea în țară a lui Hayssam. În iunie 2012 este publicat tratatul de extrădare dintre România și Siria care însă nu a fost ratificat de autoritățile siriene.
Ce dezvăluiri se așteaptă de la Omar Hayssam?
Omar Hayssam este așteptat să dezvăluie partea sa din povestea răpririi jurnaliștilor români din Irak. Media a relatat și despre faptul că Hayssam a fost membru PSD și chiar a finanțat partidul. Pe de altă parte PSD în campania din 2009 susținea că Hayssam a finanțat campania electorală a lui Train Băsescu din anul 2004. O serie întreagă de speculații au fost aduse în spațiul public și pe tema legăturii dintre Omar Hayssam și fostul președinte Ion Iliescu. Hayssam a fost fotografiat alături de Iliescu în cadrul unor vizite oficiale, sirianul fiind inclus în delgațiile de oameni de afaceri ale președintelui.
În 2008 au fost publicat câteva setongarame cu interceptări în care Hayssam discuta cu procurorul Ciprian Nastasia. În cadrul acestor interceptări, sirianul face referire de mai multe ori la un personaj pe care îl denumește „Profesorul”. S-a speculat că Profesorul de care amintea Hayssam ar fi chiar Traian Băsescu și că acest l-ar fi ajutat să plece din România.
Marta și Bivolaru următorii fugari așteptați în țară
Un alt fugar de renume este acum în capul listei celor care vor fi repatriați. Este vorba de Gregorian Bivolaru care a fost condamnat definitiv la șase ani de închisoare. Acesta a fugit din țară în 2004 și s-a refugiat în Suedia.
Un alt fugar al României este și Codruț Marta despre care autoritățile nu mai au nici un fel de date. Codruț Marta a fost adjunctul lui Sorin Blejnar la ANAF. Acesta a fost dat în urmărire internațională după ce procurorii au început cercetările într-un dosar de evaziune fiscală.