Omar Hayssam a declarat, miercuri, la Realitatea TV, că decizia justiției române era previzibilă și că persoanele care se fac vinovate de răpire se plimbă libere prin România, iar serviciile secrete îi cunosc pe cei vinovați.
El susținut că poate prezenta probe care să-i demonstreze nevinovăția, dar că nu are niciun motiv să vină în România ca să fie scos "țap ispășitor de justiția română".
Omar Hayssam a arătat că a fost monitorizat în permanență de seviciile secrete, dar că a ieșit din România "fără nicio problemă, fără niciun obstacol".
El a precizat că a depus la dosar acte, precum declarații ale lui Mohammad Munaf, referitoare la modul în care s-a realizat ancheta. Omar Hayssam a spus că a depus la dosar chiar cu o zi înainte de pronunțarea sentinței declarații ale lui Munaf și ale unor martori care afirmă că nu el a fost răpitorul. El a arătat că se deduce din aceste documente cine a fost autorul răpirii jurnaliștilor în Irak.
Jurnalistul Ovidiu Ohanesian a intervenit în emisiune și l-a acuzat pe Omar Hayssam că nu vrea să povestească exact cum s-au întâmplat lucrurile și să spună cine sunt ceilalți vinovați în cazul răpirii jurnaliștilor.
"Amesteci lucruri. Amesteci și serviciile secrete și președintele", i-a răspuns Omar Hayssam lui Ohanesian.
Ovidiu Ohanesian a susținut că și președintele este implicat în oarecare măsură.
Omar Hayssam a negat toate acuzele pe care i le-a adus Ohanesian în legătură cu afacerile pe care le derula în România.
De asemenea, Ovidiu Ohanesian a afirmat că președintele acoperă anumite persoane, lucru pe care Hayssam nici nu l-a negat, nici nu l-a infirmat.
Instanța Curții de Apel București l-a condamnat, miercuri, pe omul de afaceri Omar Hayssam la 20 de ani de închisoare în procesul în care este acuzat de acte de terorism în legătură cu răpirea a trei jurnaliști români în Irak.
Hayssam a primit două pedepse, respectiv 20 de ani pentru acte de terorism și 15 pentru Legea 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, urmând să execute pedeapsa cea mai mare.
Instanța a mai dispus confiscarea sumei de 30.000 de dolari și daune morale de câte două milioane de euro pentru fiecare dintre cei trei jurnaliști răpiți la Bagdad.
Instanța a mai dispus măsura sechestrului asigurator pe anumite bunuri ale lui Omar Hayssam și ale soției sale, precum și cheltuieli judiciare către stat de 70.000 de lei.
Totodată, instanța i-a interzis anumite drepturi civile și cetățenești pentru o perioadă de zece ani după executarea pedepsei cu închisoarea.
La pronunțarea instanței nu a participat nici unul dintre membrii familiei lui Omar Hayssam.
Decizia Curții de Apel București poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Omar Hayssam și Mohammad Munaf au fost acuzați de inițiere, constituire și sprijinirea unei asocieri în scopul săvârșirii de acte de terorism prevăzute de articolul 35 din Legea 535/2004.
În 26 aprilie 2006, instanța Curții de Apel București a decis judecarea lui Omar Hayssam în stare de libertate, pe motive medicale. Ulterior, anchetatorii au stabilit "cu certitudine" că sirianul a părăsit ilegal România și că se află în afara spațiului național, iar Curtea de Apel București a emis pe numele său, în 26 iunie, un mandat de urmărire internațională.
La câteva ore după ultimul termen în proces, Omar Hayssam a declarat, la o emisiune de la Antena 3, că niciuna dintre variantele privind fuga sa din România vehiculate în presă nu sunt adevărate, însă a refuzat să spună ce cale a urmat pentru a părăsi România. (Mediafax)