În urma raportului, statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un nou acord de diminuare a emisiilor de dioxid de carbon, în timp ce România încearcă să facă față noilor fenomene meteorologice extreme și a limitării emisiilor, măsură impusă de UE.
„Următorii ani sunt cei mai importanți din istorie”
Raportul ce cuprinde peste 6.000 de referințe științifice arată că cele mai puternice efecte ale schimbărilor climatice ar putea fi resimțite și la un nivel mai redus al creșterii temperaturilor decât cel impus de Acordul de la Paris, de 2 grade Celsius. Omenirea are mult mai puțin timp la dispoziție pentru prevenirea unui dezastru natural.
Efectele schimbărilor climatice tot mai prezente în România
Potrivit unei hărți publicate la începutul lunii septembrie 2018, realizată pe baza unor modele climatice efectuate la nivel mondial de Centrul pentru Diversitate Biologică din SUA, în România temperaturile ar putea junge la un nivel alarmant până în 2050 dacă se continuă creșterea nivelui de emisii de carbon în ritmul actual.
Până în 2050, Muntenia și Oltenia vor deveni regiunile din România cu cea mai mare creștere a temperaturilor de 3,4 grade Celsius peste nivelul pre-industrial. În nordul Moldovei și în sudul Transilvaniei, temperaturile ar putea ajunge săcrească cu 3,2 grade Celsius, iar în Banat și Crișana cu 3,1 grade Celsius peste limita pre-industrială. Orașele de la malul Mării Negre vor resimți cea mai mică creștere a temperaturilor, cu 2,4-2,5 grade Celsiusl.
Fenomenele asociate creșterii temperaturilor sunt observate deja la nivelul țării noastre, după cum afirmă și secretarul de stat din cadrul Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Raed Arafat. „Vedem că lucrurile nu mai sunt ca înainte. Seceta s-a intensifcat față de 1991. Frecvența de la un an din zece a devenit la cinci ani din zece. Am văzut anul acesta, iarăși, inundații serioase, în zone care altădată nu aveau astfel de fenomene”, a precizat marți Raed Arafat, în cadrul ediției a 15-a a „Forumului Internațional al Riscurilor de Dezastre Naturale”, informează Mediafax.
În plus, cinci județe au fost în acest an sub cod hidrologic roșu pe durate mai lungi decât de obicei. De asemenea, din cauza schimbărilor climatice au început să apară furtuni violente în anumite zone din România. „Am început să vedem fenomene pe care altădată nu le-am văzut și cu impact pe care nimeni nu l-a văzut”, a adăugat Raed Arafat. Furtuni precum cele din 2002 și 2016, dar și cea din Timișoara, ce a dus la distrugerea locuințelor și moartea unei persoane, ar putea fi tot mai frecvente pe teritoriul țării.
„Cei care erau în Timișoara, chiar inspectorul șef povestește cum, înainte să apară furtuna, au simțit că ceva s-a întâmplat, au simțit presiunea schimbându-se brusc și-a apărut furtuna. Nu știm cum să le spunem. Sunt fenomene asemănătoare cu tornadele, sunt tornade? Ce sunt? Cel puțin când discutăm, ni se spune «Nu, nu sunt tornade». Totuși, nu sunt furtuni obișnuite”, a mai declarat Raed Arafat.
Un studiu online realizat la cererea ASUR (Asociația Secular-Umanistă din România) în 2018 pe un eșantion de 850 de persoane cu vârste de peste 18 ani arată că 86% dintre români cred că schimbările climatice sunt provocate de activitățile umane, iar 81% cred că România este afectată negativ de aceste schimbări. Cele mai frecvent menționate efecte ale schimbărilor climatice, în opinia românilor, sunt fenomenele meteorologice accentuate și creșterea temperaturilor anuale.
Conform cercetărilor recente, România înregistrează o triplare a numărului dezastrelor naturale, fiind stabilite noi temperaturi record și fenomene extreme, precum canicula sau inundațiile. Tot în același sondaj, românii au afirmat în proporție de 62% că se consideră foarte puțin informați cu privire la schimbările climatice.
Citește continuarea pe Descoperă.ro!