Omul de afaceri Călin Stoia, judecat pentru trafic de influență într-un dosar separat de cel de corupție în care este judecat și fostul primar al Clujului Sorin Apostu, a fost condamnat, luni, de Tribunalul Cluj, la doi ani de închisoare cu suspendare, sentința nefiind definitivă.
Purtătorul de cuvânt al Tribunalului Cluj, judecătorul Petru Urs, a declarat corespondentului MEDIAFAX că această instanță a dispus în cazul omului de afaceri Călin Stoia, judecat pentru trafic de influență, condamnare la doi ani de închisoare, cu suspendarea pedepsei.
Astfel, omul de afaceri a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare.
Sentința poate fi atacată cu recurs, care va fi judecat de Curtea de Apel Cluj.
Procurorii DNA Cluj l-au trimis în judecată pe Călin Stoia, cercetat în cauza în care este acuzat și fostul primar din Cluj-Napoca Sorin Apostu, într-un alt dosar după ce ar fi promis unor persoane că va interveni pe lângă funcționari publici din Guvern pentru alocarea de bani prin HG pentru o comună vâlceană.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj l-au trimis în judecată pe Călin Stoia în acest dosar în care este acuzat de trafic de influență, informa, în 21 decembrie 2011, DNA.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au stabilit că, în 28 august 2011, Călin Stoia a lăsat să se creadă față de un denunțător că are influență, prin intermediul unor persoane, asupra unor funcționari publici cu atribuții de decizie în cadrul Guvernului pe care îi poate determina să aprobe alocarea prin hotărâre de Guvern a unei sume de bani pentru Primăria comunei Ionești, județul Vâlcea. Suma ar fi fost provenită din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pe anul 2011.
Demersul denunțătorului s-a realizat în numele reprezentanților unei societăți comerciale care era interesată în decontarea unor lucrări de reabilitare a unor drumuri comunale efectuate în perioada 2008 – 2009.
Călin Stoia i-a comunicat denunțătorului că va interveni doar dacă persoanele care urmau să facă demersuri pe lângă funcționarii publici în cauză vor primi 100.000 de euro, adică 10% din valoarea totală a sumei solicitate.
Cu toate acestea, Primăria comunei Ionești nu a primit în anii 2010 și 2011 sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului.
Dosarul a fost judecat la Tribunalul Cluj.
La termenul din 5 martie, Călin Stoia susținea că dosarul a fost întocmit pe baza unor supoziții și că nu știa nimic despre firma sau primăria pe care trebuia să le ajute prin intervenția sa la „Number One” din Guvern.
Stoia spunea că îl cunoaște pe Emil Boc, care este „Number One” la care se face referire în dosar.
„Îl cunosc pe Boc, dar nu mă bat pe burtă cu el. Mă declar nevinovat de faptele imputate. Pe Bold Bujorel (denunțător în dosar – n.r.) l-am cunoscut în urmă cu un an jumătate, la golf. În 25 august, când eram la Paris, am fost sunat de Bold că vrea să discute cu mine o problemă, dar nu mi-a zis despre ce era vorba. În 28, l-am sunat și el mi-a spus că ar fi o societate care are nevoie de recuperat bani. Fără să îmi spună ce. Cred că sunt niște speculații ale acuzării contra adevărului cu privire la discuție. Nu am lansat niciun zvon că am influență asupra unor persoane din Guvern. Dimpotrivă, am arătat că nu pot. Deși îl cunosc pe ministrul Boc de când era primar, nu am nicio relație cu dânsul și nu îmi permit să apelez la dânsul pentru nicio problemă. Nu mă bat cu el pe burtă”, spunea Stoia.
La ultimul termen în dosar, din 9 iulie, procurorii DNA susțineau că Stoia a lăsat să se creadă față de un denunțător că are influență, prin intermediul unor persoane, asupra unor funcționari publici cu atribuții de decizie în cadrul Guvernului, pe care îi poate determina să aprobe alocarea prin hotărâre de Guvern a unei sume de bani pentru Primăria comunei Ionești din județul Vâlcea, provenită din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pe anul 2011.
Mai exact, Stoia era acuzat că i-ar fi spus unui cunoscut al său, Ion Bujorel Bold, că poate interveni pentru deblocarea unor sume din fondul de rezervă al Guvernului României în folosul unei societăți comerciale controlate de un om de afaceri din Vâlcea, Vasile Lepădatu. Fondurile ar fi urmat să ajungă în contul unei primării din județul Argeș, de unde trebuiau redirecționate la firma lui Lepădatu, care efectuase lucrări pentru reparația unor drumuri.
Judecătorii Tribunalului Cluj i-au audiat, la acel termen, pe Bujorel Bold, denunțătorul din acest dosar, și pe omul de afaceri Vasile Lepădatu.
Bold a declarat judecătorilor că a fost luat de pe stradă din București și adus la DNA Cluj unde i s-a dat să asculte convorbirea telefonică avută cu Stoia. „Am dat acel denunț la DNA pentru că mi s-a spus că este vorba de o faptă penală și am vrut să scap. Stoia nu mi-a spus că va interveni la Guvern, am dedus asta cu domnul procuror”, a spus Bold.
La rândul său, Lepădatu a declarat că nu are nicio legătură cu acest caz și că nu i-a cerut niciodată nimic lui Bold, de altfel nici în prezent problema sa nefiind rezolvată.
La ultimul termen, procurorii DNA au cerut condamnarea cu executare a lui Stoia, iar avocații acestuia au cerut achitarea.