Omul de afaceri Horia Simu a declarat la DNA că fostul șef al ANAF i-a cerut mită 1,5 milioane euro pentru rezolvarea dosarului de la DIICOT

Procurorii DNA redau în referatul cu propunere de arestare preventivă a Alinei Bica și a lui Șerban Pop, acuzați de luare de mită și respectiv complicitate la dare de mită, pentru soluționarea favorabilă a unui dosar instrumentat de DIICOT al omului de afaceri Horia Simu, declarația acestuia din urmă.

Acesta a declarat, în calitate de suspect, în 19 august, că, după ancheta inițială din 2010 – 2011, când s-a dispus neînceperea urmăririi penale, dosarul său la DIICOT a fost redeschis în 2012 – 2013.

Ulterior, fostul șef al ANAF Șerban Pop ar fi venit la el, spunându-i că este emisarul cuiva, că știe că are probleme și că este aproape de o arestare. Pop i-ar fi promis că se va interesa să vadă ce se poate face, iar după două săptămâni a revenit și i-ar fi spus că există o soluție sugerată de conducerea DIIICOT „contra unui comision de 1,5 milioane euro ca să rezolve problema”, a mai declarat Simu, potrivit referatului.

Pop i-ar mai fi spus omului de afaceri că el nu va opri nimic din suma de 1,5 milioane de euro, bani „destinați exclusiv persoanelor care rezolvă acel dosar și care au calitatea și abilitatea de a pronunța o soluție care să-l lase în libertate”.

„După o lună jumătate (Pop, n.r.) a revenit și i-a cerut insistent să remită suma de bani…practic l-a somat să dea suma respectivă, fără nicio negociere, dar pentru că Simu Horia nu a dat un răspuns nici că este de acord, nici că nu este de acord…Pop Șerban i-a precizat că dacă nu e de acord să dea suma de 1,5 milioane euro, va fi arestat și urmărirea penală se va extinde și asupra soției sale. Cum nu și-a implicat niciodată soția în afaceri, de teamă și-a dat acordul remiterii sumei de bani în următoarele trei luni așa cum precizase Pop Șerban, însă fără a stabili modalitatea de remitere și forma sub care urma să ajungă la destinatari acea sumă și deși nu dispunea de respectiva sumă de bani a acceptat pentru a mai câștiga timp… iar în cele trei luni convenite Pop Șerban a rărit vizitele, dar și-a menținut interesul pentru a vedea dacă este pregătit cu banii, apoi după cele 3 luni vizitele lui Pop Șerban au început tot mai des și tot mai presant, precizându-i că oamenii la care a apelat sunt extrem de periculoși și extrem de puternici și i-a adus vestea că s-a dat soluție de clasare în acel dosar, dar i-a spus că respectiva soluție de clasare poate fi redeschisă…iar urgența și necesitatea achitării datoriei i-a transmis-o și prin intermediul martorei Dumitru Camelia, director economic la Cuprom, firma sa”, notează procurorii din declarația lui Simu.

Simu le-a mai spus anchetatorilor că i-a oferit lui Pop tablouri, bijuterii, utilaje pentru ca, la rândul său să le remită drept recompensă celor care au dat soluția de clasare, însă fostul șef al ANAF nu a acceptat, ci a susținut că persoanele în cauză doresc bani cash sau transfer bancar către el sau una din firmele pe care el le deține.

„Mai mult, în vara anului 2014 Pop Șerban i-a spus că ar fi plătit pentru el 1 milion de euro, iar acesta a fost momentul în care a considerat că seriozitatea amenințărilor nu este reală, câtă vreme nu avea o relație apropiată, așa încât Pop să avanseze pentru el o asemenea sumă…așa fiind, după această perioadă Simu Horia a fost de acord să semneze un contract de asistență juridică între Pop Savin și Asociații și firma sa pentru suma de 4.000 – 5.000 euro pe lună pentru a putea în acest mod să facă rost de suma pretinsă de Pop, care a susținut că a plătit 1 milion euo, iar în perioada august – octombrie 2014 i-a remis în jur de 150.000 euro prin intermediul numitei Dumitru Camelia”, se mai arată în referat.

Procurorii mai notează că martora Camelia Dumitru, audiată pe 14 și 19 august, a declarat că Șerab Pop i-a solicitat lui Simu o sumă cuprinsă între 1,5 – 2 milioane euro pentru rezolvarea problemei juridice, și a insistat chiar și pe lângă ea că banii trebuie remiși, iar Simu i-a oferit tablouri și bijuterii lui Pop în contul sumei, dar nu știe dacă oferta s-a materializat. Dumitru a mai spus că ulterior simu a trimis-o cu un plic cu 150.000 euro pe care l-a dus și i l-a dat personal lui Pop la biroul acestuia.

„Dacă în ceea ce privește suma de 1,5 milioane euro, declarația numitului Simu Horia și a martorei Dumitru Camelia sunt singulare, dovada faptului că mituitorul Simu Horia a fost de acord, să remită suma de aproximativ 230.000 euro pentru clasarea dosarului în care era cercetat și dovada faptului că modalitatea de rezolvare a rămas în sarcina complicelui Pop Șerban, rezultă explicit din probele administrate în cauză până în acest moment al cercetărilor”, arată procurorii în referat.

DNA a anunțat, marți, într-un comunicat de presă, că a dispus începerea acțiunii penale și reținerea, pentru 24 de ore, a Alinei Bica, pentru luare de mită și participație improprie sub forma determinării cu intenție la săvârșirea fără vinovăție a infracțiunii de abuz în serviciu, și a lui Șerban Pop, acuzat de complicitate la dare de mită.

Potrivit procurorilor, în cursul anului 2014, Șerban Pop a primit de la Horia Simu suma totală de aproximativ 230.000 euro (constând în două contracte de asistență juridică încheiate cu firmele acestuia din urmă și suma de 150.000 euro cash), pentru a interveni la conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), ca să soluționeaze, într-o manieră favorabilă lui Simu, un dosar în care omul de afaceri era urmărit penal.

Simu i-ar fi dat lui Pop banii în tranșe, pe parcursul a opt luni, pentru ca acesta să folosească suma în scopul menționat mai sus, precizează procurorii DNA.

Pop i-ar fi dat 20.000 de euro consilierului Alinei Bica, Ionuț Mihăilescu, denunțător în cauză, din care șefa DIICOT ar fi primit 17.500 de euro.

DNA arată că, la data de 8 noiembrie 2014, Alina Bica, în calitate de procuror-șef al DIICOT, a primit, în mod indirect, printr-un intermediar (martor denunțător în cauză), suma de 17.500 euro din totalul sumei de 20.000 euro, pe care acesta din urmă, în calitate de interpus, a primit-o de la Șerban Pop.

În schimbul banilor primiți, Bica a determinat înlocuirea procurorului de caz și a făcut presiuni asupra unui alt subordonat de-al său (care, potrivit probelor administrate până în acest moment al urmăririi penale a acționat fără vinovăție), în scopul pronunțării unei soluții de clasare în cauza în care se desfășurau acte de urmărire penală față de Horia Simu, lucru care s-a și întâmplat ulterior, mai arată DNA.

Alina Bica este judecată în prezent în două dosare de corupție, în care a fost arestată timp de cinci luni.

În dosarul „Bica 1”, fosta șefă a DIICOT a fost trimisă în judecată, în 15 decembrie 2014, pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiției în comisia ANRP, împreună cu membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, i-ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

Alina Bica mai are un dosar pe rolul instanței supreme, cunoscut sub numele de „Bica 2”. Această cauză a fost disjunsă din prima.
În acest dosar, Alina Bica, Dorin Cocoș, Alin Cocoș, Ionuț Mihăilescu și fostul ministru al Economiei Adriean Videanu au fost trimiși în judecată în 25 februarie.
Bica este acuzată că a luat mită un teren, în schimbul intervențiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, că l-ar fi favorizat pe Ovidiu Tender în dosarul Rafo-Carom și pe Adriean Videanu în dosarul Romgaz-Interagro.

În urma unei decizii a instanței supreme, doar ultimele două acuzații la adresa șefei DIICOT vor face obiectul dosarului „Bica 2”.

Bica a fost arestată în perioada 22 noiembrie 2014 – 21 aprilie 2015.

Alina Bica a fost procuror șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism din mai 2013 până în noiembrie 2014, când a demisionat din funcție.

Șerban Pop este judecat în dosarul de șantaj al directorului general Antena TV Group SA, Sorin Alexandrescu. Acesta a fost acuzat că l-a șantajat pe administratorul RCS&RDS Ioan Bendei, amenințându-l cu darea în vileag a unor presupuse fapte de corupție, respectiv că va face public contractul pentru drepturile de televizare a meciurilor din Liga I, dacă RCS&RDS nu va încheia un contract cu Antena Group.

În acest dosar, pe 1 octombrie 2013, Alexandrescu a fost trimis în judecată pentru șantaj, fondatorul trustului Intact, Dan Voiculescu, și fiica sa Camelia, pentru complicitate la această infracțiune, iar Șerban Pop, președinte al ANAF la data faptelor, avocat suspendat, pentru folosire, în orice mod, de informații ce nu sunt destinate publicității, ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.

Omul de afaceri Horia Simu, foștii deputați Marko Attila și Theodor Nicolescu au fost trimiși în judecată, alături de alte cinci persoane, în dosarul privind despăgubirea ilegală aprobată de ANRP pentru un teren de peste 97.000 metri pătrați, la un preț supraevaluat cu aproape 70 milioane de euro.

Simu este acuzat că, în perioada 2006 – 15 ianuarie 2008, a sprijinit și înlesnit nerespectarea prevederilor legale de către președintele, vicepreședintele și membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), prin depunerea la un dosar de despăgubire a unui imobil a mai multor înscrisuri, printre care o adeverință medicală și o expertiză extra-judiciară din 2006 întocmită de expertul Zizi Dumitrescu, prin care s-a prezentat fals o stare de sănătate precară și o identificare greșită a terenului, pentru a acredita ideea de imposibilitate de restituire în natură și de urgență în soluționarea dosarului, potrivit procurorilor.

În baza raportului întocmit de expertul evaluator, membrii Comisiei ANRP au aprobat despăgubirea ilegală a lui Horia Simu, pentru terenul de peste 97.000 de metri, cu 128.276.015 de euro (1.315, 53 euro/mp), echivalentul a 466.770.763 de lei, prin supraevaluarea acestuia cu 69.897.373 de euro, echivalentul a 254.458.830 de lei.

„Prin acțiunile sau inacțiunile lor conștiente, inculpații au contribuit la prejudicierea bugetului de stat cu suma de 69.897.373 euro, echivalentul a 254.458.830 lei, și la obținerea unor foloase necuvenite în aceleași cuantum de către inculpatul Simu Horia”, potrivit rechizitoriului.