Omul de afaceri Justin Paraschiv, arestat în dosarul evaziunii
Omul de afaceri Justin Paraschiv, acuzat de evaziune de peste 10 milioane de euro, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, printr-o decizie definitivă luată vineri seară de instanța supremă, care a admis recursul DNA față de hotărârea prin care acesta primise interdicție de a părăsi țara.
Paraschiv este acuzat de inițiere, constituire sau aderare la un grup infracțional organizat, firmele sale aducând bugetului de stat un prejudiciu de peste 10 milioane de euro.
În același dosar, în care prejudiciul total este estimat de procurorii anticorupție la peste 70 de milioane de euro, instanța supremă a mai decis, tot vineri, înlocuirea interdicției cu măsura arestului preventiv și în cazul lui Orlando Emil Daher, Ali A. Ali, Atef El Said Abd El Aziz El Keleini, Omar Hamid, Mouhamed Kouli, Andrei Viorel Mardare și Mihai Răzvan Țigănilă.
Miercuri, după judecarea altor recursuri față de măsurile preventive decise anterior, instanța supremă a decis, definitiv, menținerea în arest a 14 persoane, printre care procurorul Angela Nicolae, fiul acesteia, Daniel Nicolae, liderul grupării evazioniste, Moubarak Mahmoud Sleiman, și funcționarul ANAF Antonio Burlacu.
Ceilalți 10 pentru care s-a decis miercuri menținerea arestului preventiv sunt vărul liderului grupării, Masri Mahmoud Mohamed, Abdul Mounim Al Zaid, Vasile Corbu, Georgian Rădulescu, Sorin Cristian Ștefan, Rami Ghaziri, El Khoury Elias, El Khoury Charbel, Adrian Sărăcuțu și Adriana Ezer.
Alte opt persoane din dosar, respectiv Camelia Sora, Georgeta Neagu, Petra Gherbezan, Chraif Ali, Zayed Husein, El Madhoun Suheil Rashid Selim Ahmed, Răzvan Adrian Lungu și Florin Dănilă, au rămas cu interdicție de a părăsi țara timp de 30 de zile, tot prin decizii definitive luate de instanța supremă.
În acest dosar, DNA a început urmărirea penală și față de alte 15 persoane, cercetate în stare de libertate, printre care și senatorul PSD Niculae Bădălău. Acesta este acuzat de procurorii anticorupție că ar fi apărat interesele unei firme suspectate de evaziune fiscală, prin intervenții la conducerea ANAF și pe lângă persoane din Prefectura Giurgiu și din conducerea APIA. În documentele anchetatorilor se arată că senatorul ar fi primit de la unul dintre membrii grupării pulpe, piept și ficat de pui.
Anchetatorii au stabilit că membrii grupării au derulat „operațiuni comerciale triunghiulare scriptice”, valorificând mărfuri fără forme legale pe piața internă, cu eludarea legislației privind obligațiile fiscale generate de TVA, impozit pe profit.
„Reușita fraudei fiscale a fost posibilă datorită măsurilor de precauție folosite și sprijinului funcționarilor fiscali ai statului român, ai organelor de urmărire penală”, susțin anchetatorii.
Moubarak Mahmoud Sleiman, cetățean de origine arabă, a fost identificat de anchetatori drept liderul grupării.
„Inculpatul Moubarak Mahmoud Sleiman, asociat unic și administrator al SC Sam Plus International SRL București, a fost principalul organizator al grupului infracțional la care au aderat persoane interpuse, respectiv o parte dintre inculpații din prezenta cauză, implicați în înființarea firmelor fantomă, coordonarea operațiunilor și reprezentarea firmelor, inclusiv cu ocazia controalelor fiscale”, precizează DNA.
Printre cei implicați în acest dosar se numără și un inspector din cadrul ANAF, dar și șeful serviciul Rambursări TVA în cadrul Direcției de Finanțe Ialomița.
„Inculpații Traian Ilie (inspector în cadrul ANAF), Florin Dănilă (șef serviciu Rambursări TVA în cadrul DGFP Ialomița), Sorin Cristian Ștefan (cel care intermedia legătura cu funcționari fiscali din cadrul ANAF a unora dintre reprezentanții firmelor fantomă implicate în circuitul evazionist, în special a lui Moubarak Mahmoud Sleiman) au favorizat direct sau prin influențarea subordonaților care desfășurau verificări fiscale, rezultatul controlului fiscal efectuat la societățile fantomă pentru a ascunde implicarea lor în circuitul evazionist, prin efectuarea unor inspecții fiscale formale și prin aplicarea de sancțiuni contravenționale formale (modice)”, precizează DNA.
Aceștia îndrumau firmele cum să-și modifice declarațiile fiscale depuse la Administrația Finanțelor Publice (AFP) Slobozia, prin depunerea unor declarații rectificative, cu scopul obținerii restituirilor de TVA, deducerii de TVA în mod ilegal și ridicării măsurilor asiguratorii.
Potrivit rezoluției de începere a urmăririi penale în acest dosar, rețelele de firmă fantomă constituite de Moubarak Mahmoud Sleiman au fost utilizate în favoarea unor beneficiari precum Avicola Mihăilești SRL, Avicola Crevedia SA, Avicola Tărtășești SA, Avicola Călărași SA, Palrom Inter SRL, Palrom SRL, Lacto Food SRL, Lactmar SRL, Atifco Internațional SRL, Caliprix International SRL și Carmistin SRL, controlate de membri ai grupării.
Procurorul Angela Nicolae, suspendată din funcția de șef al Biroului de Relații Internaționale și Programe, altele decât Phare, din Parchetul instanței supreme, este acuzată că, în perioada 2012-2013, a pretins și primit de la învinuiți, în mod repetat, la diferite intervale de timp, direct și prin intermediul fiului său, sume de bani între 2.000 lei și 5.000 lei.
În acest dosar, procurorii DNA au făcut 160 de percheziții în București și județele Prahova, Giurgiu, Arad, Călărași și Ialomița.
DNA a precizat că este vizată activitatea a peste 100 de firme românești și străine, persoanele implicate având calitatea de administratori de societăți comerciale români și străini, avocați, contabili și angajați ai Ministerului Finanțelor Publice.
Rețeaua infracțională viza monopolizarea producției și desfacerii produselor din carne, printr-un amplu mecanism evazionist, potrivit procurorilor.
Potrivit DNA, pentru recuperarea prejudiciului constatat în acest caz, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra sumelor deținute în conturile bancare de 40 societăți comerciale implicate în circuitul evazionist și asupra a 50 de imobile aparținând persoanelor fizice cercetate. De asemenea, la perchezițiile domiciliare au fost ridicate bunuri bani și bijuterii ce vor fi indisponibilizate în vederea recuperării prejudiciului, valoarea totală a bunurilor fiind în curs de evaluare.