ONG-uri, despre bugetul Capitalei: Străzi reparate cu 200.000 de euro pe km și bani puțini la pasaje

Reprezentanții unor ONG-uri susțin că, potrivit alocărilor din bugetul Capitalei pe 2013, reparațiile curente ale străzilor ajung să coste 200.000 de euro kilometrul, iar proiecte precum pasajele de la Mihai Bravu și Colentina – Doamna Ghica nu dispun de suficiente fonduri pentru a fi finalizate.

Reprezentanții asociațiilor „Salvați Bucureștiul”, Funky Citizens și ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei au arătat, într-o conferință de presă, că au analizat proiectul de buget al Municipiului București, așa cum a fost elaborat de Primăria Capitalei, susținând că instituția nu a respectat principiul transparenței.

Aceștia au arătat că proiectul nu a fost pus pe site-ul Primăriei Municipiului București (PMB) la secțiunea de dezbatere publică, pentru a permite cetățenilor să formuleze sugestii și comentarii, încălcându-se Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, și că nu a fost organizată o dezbatere publică în ședința de adoptare a bugetului Capitalei, încălcându-se Legea 273/2006 a finanțelor publice locale.

Președintele ActiveWatch, Mircea Toma, a spus că agenția a făcut, de la sfârșitul lunii februarie, o solicitare către Primăria Capitalei să se organizeze o dezbatere publică pe proiectul de buget, dar nu a primit răspuns nici până în prezent.

Totodată, președintele Asociației „Salvați Bucureștiul”, Nicușor Dan, a spus că a fost extrem de greu de analizat proiectul de buget elaborat de Primăria Capitalei, dat fiind modul în care este consemnată repartizarea sumelor. El a mai spus că acest proiect a fost pus pe site-ul primăriei, spre a fi consultat de cetățenii Capitalei, ca și cum aceștia ar fi toți contabili.

În ceea ce privește alocările din proiectul de buget, Nicușor Dan, a semnalat mai multe nereguli. El a arătat că este prevăzută suma de peste 350 de milioane de lei pentru „alte cheltuieli cu bunuri și servicii”, din care 88 de milioane de lei ar urma să fie alocați Primăriei Capitalei, 200 de milioane de lei sunt pentru locuințe, servicii și dezvoltare publică și 60 de milioane de lei pentru spații verzi, alocați Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB).

Nicușor Dan a mai spus că aceste cheltuieli nu sunt detaliate, adăugând că ar dori să știe cât costă întreținerea Arenei Naționale față de veniturile pe care le aduce.

Președintele Asociației „Salvați Bucureștiul” a mai arătat că pentru reparații curente la străzi este prevăzută suma de 225 milioane de lei sau 50 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că, la cele aproximativ 200 de străzi pe care le are în administrare primăria, totalizând aproximativ 250 de kilometri, cheltuielile pentru reparații curente la un kilometru de stradă s-ar ridica la 200.000 de euro.

Nicușor Dan a precizat că suma este prevăzută în virtutea unui contract semnat de Primărie în 2011, prin care au fost atribuite lucrări de reparații curente la străzi în valoare de 440 de milioane de euro unui număr de 11 firme de asfaltare, banii urmând a fi alocați pe perioada a patru ani.

În 2012, licitația prin care a fost atribuit contractul a devenit obiectul unei anchete a Consiliului Concurenței, care suspectează că cele 11 firme nu ar fi fost în competiție, ci s-ar fi înțeles pentru împărțirea contractului, a mai spus Nicușor Dan.

El a mai amintit că, în iunie 2011, primarul Capitalei, Sorin Oprescu, anunța finalizarea Cadastrului Verde al Municipiului București – Registrul Spațiilor Verzi, pe care însă nu l-ar fi văzut nimeni. În schimb, în proiectul de buget al Capitalei pe 2013 era prevăzută suma de 20 de milioane de lei pentru Registrul Spațiilor Verzi din Capitală.

Pe de altă parte, Nicușor Dan a mai spus că nu sunt alocate fondurile necesare finalizării, în acest an, a unor lucrări precum Pasajul Mihai Bravu, pentru care mai este necesară suma de 104,76 milioane de lei, din care în 2013 sunt prevăzuți 10,5 milioane de lei, Pasajul Colentina – Doamna Ghica, care mai necesită 85,72 milioane de lei, din care sunt alocați 10,5 milioane de lei, și lucrările la linia de tramvai de pe Strada Liviu Rebreanu, unde s-au făcut decopertări, pentru care se alocă 25 de milioane de lei din suma necesară de 152 de milioane de lei.

În schimb, Primăria Capitalei ar vrea să înceapă lucrările pentru pasajul de la Piața Presei „doar cât să deranjeze”, întrucât pentru acest proiect în valoare de 104 milioane de lei, ce ar trebui finalizat în 2014, sunt alocați 15 milioane de lei, a precizat Nicușor Dan.

Alți 22 de milioane de lei sunt alocați în buget pentru Penetrarea Ciurel, proiect suspendat în instanță irevocabil, precum și șase milioane de lei pentru viitoarele pasaje de la Piața Romană și Piața Charles de Gaulle, potrivit lui Nicușor Dan.

Președintele Asociațiai „Salvați Bucureștiul” a mai indicat că nu sunt alocate fonduri suficiente în proiectul de buget nici pentru terminarea lucrărilor de reabilitare a vechiului sediu al PMB de pe Bulevardul Regina Elisabeta, astfel că instituția va plăti în continuare chirie la sediul de pe Spaliul Independenței.

Consiliul General al Municipiului București a adoptat, sâmbătă, proiectul de buget al Capitalei, cu aproximativ 80 de modificări prezentate de consilierii municipali USL. Schimbările constau în principal în trecerea unor sume de bani de la un capitol bugetar la altul.

Bugetul a fost adoptat cu votul consilierilor USL, aleșii PDL din consiliu părăsind sala înainte de vot, iar cei ai PPDD abținându-se.

Primarul general Sorin Oprescu a declarat că bugetul Capitalei votat sâmbătă în CGMB este unul paralel, care s-a născut spontan, sâmbătă dimineață, la comandă politică, precizând că, dacă nu va fi funcțional și legal, îl va ataca în instanță.

Bugetul general al Capitalei pentru anul în curs este de 4,52 miliarde de lei, din care bugetul local este de 3,8 miliarde de lei. Diferența o reprezintă veniturile spitalelor de la casa de asigurări de sănătate și alte venituri proprii prin care spitalele își suportă cheltuielile pe care municipalitatea nu poate legal să le suporte, precum cheltuielile cu personalul, dar și veniturile proprii ale altor instituții precum cele de cultură și artă.