ONG-uri: Mutarea Halei Matache va fi discutată într-o ședință comună a comisiilor de la MDRT și MCPN

Decizia mutării sau nu a Halei Matache va fi luată într-o ședința comună a Comisiei Tehnice de Urbanism din Ministerul Dezvoltării și a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice din Ministerul Culturii, anunță ONG-urile pentru patrimoniu, după o discuție la Ministerul Dezvoltării.

Organizațiile neguvernamentale din Platforma pentru București au organizat, luni, un miting la Ministerul Dezvoltării, pentru a protesta față de decizia mutării Halei Matache, și au discutat cu secretarul de stat Marcel Boloș.

În urma acestor discuții, reprezentanții ONG-urilor au fost informați că vor putea participa la ședințele Comisiei Tehnice de Urbanism dedicate unor subiecte pentru care societatea civilă și-a exprimat interesul.

Unul dintre aceste subiecte este mutarea Halei Matache, în condițiile în care aceasta se află pe traseul magistralei rutiere Buzești-Berzei. Măsura – anunțată de primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu – trebuie să primească însă avizul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului (MDRT), precum și pe cel al Ministerului Culturii și Patrimoniului Național (MCPN).

Pentru a elibera aceste avize, cele două ministere trebuie să consulte comisiile de specialitate: Comisia Tehnică de Urbanism din MDRT și, respectiv, Comisia Națională a Monumentelor Istorice din MCPN. Avizele date de aceste comisii sunt consultative, decizia finală aparținând, în fiecare caz, ministrului de resort.

În cazul Halei Matache, ONG-urile au fost informate că mutarea acesteia va fi discutată într-o ședință comună a Comisiei Tehnice de Urbanism și a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, în care toate părțile își vor exprimă poziția. „Se vor da tot două avize separate, dar se dorește ajungerea la un punct de vedere comun”, a precizat Nicușor Dan, președintele Asociației „Salvați Bucureștiul”.

Într-un comunicat transmis luni de ONG-uri, acestea mai informează că Pasajul Charles de Gaulle, în formă propusă de Primăria Capitalei, nu va primi avizul Ministerului Dezvoltării

Totodată, Comisia Tehnică a MDRT a condiționat avizarea proiectului pentru Pasajul Piața Presei Libere de o modificare a intrării în Bulevardul Kiseleff.

Construirea celor două pasaje pentru fluidizarea traficului auto este contestată de Ordinul Arhitecților din România (OAR) București, alături de alți specialiști în arhitectură și urbanism și reprezentanți ai societății civile, care susțin că Primăria Capitalei va distruge marile bulevarde din nordul Capitalei – Kiseleff, Prezan și Aviatorilor – adică arhitectura, spațiul verde, promenadele și pistele pentru bicicliști de pe aceste artere, doar pentru ca mașinile să circule mai repede.

Primarul general Sorin Oprescu a declarat, în 20 septembrie, că trebuie lămurită situația cu Hala Matache, pentru că în proiectul magistralei rutiere Buzești – Berzei sunt cheltuieli fantastice, precizând că hala va fi mutată „exact cu 37 de metri și 20 de centimetri mai încolo”.

„Să lămurim o dată cu Hala Matache. Nu pot să o țin, domne, pe loc, sunt niște cheltuieli fantastice, și atunci o să o mut exact cu 37 de metri și 20 de centimetri mai încolo. Nu fac pe nebunul, chiar asta e distanța. A fost ideea și doi ani ani și jumătate am tot stat în discuții sterile. Am respectat și societatea civilă, am prezentat și planurile, dacă se poate face. Linia de tramvai avea un circuit, dar nu asta ne împiedica, ci infrastructura. Există totuși o zonă gravitațională de unde curg dejecțiile, chiar sub hală este o coloană de drenaj care este făcută undeva din anii 1932-1933. Nu a mai umblat nimeni acolo”, a spus primarul general al Capitalei.

Reprezentanții ONG-urilor consideră că decizia de a muta hala „încalcă înțelegerea pe care domnul primar Sorin Oprescu a încheiat-o cu mai bine de 40 de organizații non-guvernamentale (din Platforma pentru București, n.r.)”.

„Ne exprimăm neîncrederea cu privire la intenția reală a primarului Sorin Oprescu de a reconstrui Hala Matache, în condițiile în care s-a angajat, pentru obținerea avizelor, că va reconstrui alte 3 clădiri demolate pe care nici în ziua de azi, la aproape de 2 ani de la demolare, nu le-a refăcut ( Berzei 34, colț cu Știrbei Vodă, Berzei 81 și Berzei 89)”, se arată într-un comunicat al ONG-urilor.

„Mai mult, principalul motiv pentru care Sorin Oprescu refuză menținerea edificiului pe același amplasament este costul pe care îl asumă închiderea canalului colector de sub Hala Matache. Considerăm hilară decizia de a muta o clădire de patrimoniu pentru a ‘salva’ un canal colector”, mai spun ONG-urile, menționând și că timp de peste un an, reprezentanți ai Platformei pentru București, ai Primăriei Generale a Muncipiului București și ai Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului s-au întâlnit pentru a discuta diferite variante pentru menținerea Halei Matache pe actualul amplasament, iar soluția finală acceptată de toate părțile implicate a fost de a trece cu tortuarul noului bulevard pe sub un portic creat la parterul halei.

„Pe data de 15 iulie 2011, în cadrul unei conferințe de presă comune, domnul primar Sorin Oprescu și-a luat angajamentul în acest sens. Cu toate acestea, timp de mai bine de un an de zile, clădirea a fost în mod sistematic vandalizată, sub ochii Poliției Locale. Deși au existat numeroase sesizări ale organizațiilor non-guvernamentale cu privire la această situație, primăria nu a luat măsurile necesare pentru împiedicarea distrugerii clădirii. Din punctual nostru de vedere, domnul Sorin Oprescu nu a intenționat niciodată să respecte înțelegerea”, se mai spune în comunicat.

Hala Matache, clasată monument istoric de categoria B, se află pe traseul proiectat al noii magistrale rutiere Buzești-Berzei. Ca urmare a dezbaterii inițiate de specialiști și reprezentanți ai societății civile, proiectul inițial de mutare a imobilului a fost sistat anul trecut, urmând a se găsi o soluție urbanistică de prezervare a monumentului pe actuala poziție. Prin urmare, monumentul a fost trecut în conservare, responsabilitatea pentru paza și integritatea acestuia revenind Primăriei Capitalei.

Proiectul diametralei Buzești-Berzei-Uranus a fost contestat, de la începutul investiției, de către mai multe ONG-uri, care au criticat felul în care au fost făcute exproprierile și au fost date autorizații de demolare pentru imobile cu statut de monument istoric sau din zone protejate.