Oprescu: Este necesară schimbarea legislației în domeniul consolidării imobilelor

Primarul Capitalei Sorin Oprescu a declarat, luni, că este necesară schimbarea legislației în domeniul consolidărilor imobilelor de locuit, având în vedere ritmul lent al lucrărilor, din cauza refuzului unor proprietari de a permite desfășurarea acestora.

„Încercăm să mărim ritmul de consolidări, dar asta înseamnă obligatoriu cointeresarea legislativă a Guvernului, pentru ca primăria să poată consolida, pentru că vreau să înțelegeți foarte bine că, dacă o persoană dintr-un bloc nu este de acord, «sfânta proprietate» este intangibilă”, a explicat Sorin Oprescu situația consolidărilor în municipiul București, precizând că, în cinci ani, au fost consolidate doar 30 de blocuri cu șapte, 10 și 11 etaje, în care locuiesc peste 100 de familii.

În ceea ce privește schimbarea legislației privind cazurile în care municipalitatea nu are acordul proprietarului pentru a efectua lucrări de consolidare, Sorin Oprescu a arătat că a trimis „din nou o scrisoare către Guvern”, pentru a nu sta „să numere victimele”.

„Nu pot să intru în apartament și să consolidez cu forța. Toată lumea în ultimii 20 de ani a făcut numai expertize, dar totdeauna s-au lovit de nedorința oamenilor de a fi deranjați”, a mai spus Sorin Oprescu.

Întrebat despre posibilitatea ca municipalitatea să cazeze oamenii pe perioada desfășurării lucrărilor de consolidare a imobilelor, primarul Capitalei a arătat că, pe lângă imobilele folosite deja ca locuințe de necesitate, vrea, cu sprijinul Guvernului, să fie închiriate și cele aproximativ 12.000 de apartamente construite în București de dezvoltatorii imobiliari și care în prezent sunt libere.

„Vreau să cerem Guvernului sprijinul ca să putem să-i cazăm în cele 12.000 de apartamente, care stau a fi vândute în Bucureuști, să le putem închiria pe perioada reparațiilor și a lucrărilor de consolidare astfel încât să putem cuprinde un număr de trei – patru ori mai mare de clădiri care vor intra în consolidare”, a mai spus Sorin Oprescu.

În ceea ce privește spitalele municipalității, primarul general a arătat că acolo unde a fost nevoie de lucrări de consolidare, ca de exemplu la Spitalul Clinic de Ortopedie Foișor și la Institutul Cantacuzino, acestea au fost efectuate.

Totodată, au fost consolidate aproximativ 100 de școli incluse în programul de reabilitare derulat de primărie cu Banca Europeană de Investiții (BEI).

Patru clădiri din București încadrate în clasa I de risc seismic au termen de finalizare a lucrărilor de consolidare anul acesta, iar o alta, anul 2014, după ce, în intervalul 2008 – 2011, au fost puse în siguranță alte șapte, anunța Primăriei Capitalei, în 25 septembrie.

Potrivit municipalității, în 2013 ar urma să fie încheiate lucrările de consolidare la imobilele situate la adresele str. Maria Rosetti nr. 55, bd. I. C. Brătianu nr. 5, bd. Dacia nr. 85, str. N. Iorga nr. 31, iar anul viitor au termen de finalizare lucrările la clădirea din str. Ion Câmpineanu nr. 9.

Reprezentanții municipalității mai spuneau, la sfârșitul lunii septembrie, că Primăria Capitalei întâmpină numeroase probleme la consolidarea imobilelor, printre care contestarea expertizelor tehnice și încadrării clădirii în clasa I de risc seismic și faptul că unii proprietari nu sunt de acord cu soluția tehnică, pe motiv că aceasta le-ar afecta într-un fel sau altul configurația spațiilor.

O altă problemă este aceea că nu pot fi asigurate finisajele pe care le doresc proprietarii, intervenții sau modernizări ale instalațiilor și așa foarte vechi. De asemenea, valoarea lucrărilor este considerată de unii proprietari ca fiind mare în comparație cu valorile vehiculate pe piață pentru achiziționarea de locuințe sau construcții noi.

Primăria Capitalei mai includea pe lista problemelor și „refuzul proprietarilor, persoane juridice, de spații cu altă destinație de a asigura finanțarea, deci și semnarea și prezentarea documentelor legale pentru contractarea proiectării și execuțiie lucrărilor de consolidare, în solidar cu proprietarii de locuință, fapt de înțeles în condițiile în care activitatea comercială sau de afacere pe perioada execuției lucrărilor se întrerupe și deci nu pot fi realizate venituri din care să fie plătite lunar cheltuielile cu consolidarea aferente”.

„Pentru finanțarea execuției lucrărilor de consolidare a locuințelor proprietate privată a persoanelor fizice, nu se pot asigura sumele necesare din bugetul local (nu există baza legală). Conform legislației, aceste sume provin numai din transferuri de la bugetul de stat. Sumele încasate de primărie din ratele aferente locuințelor consolidate se utilizează numai pentru finanțarea cheltuielilor privind punerea în siguranță a altor clădiri”, mai arăta Primăria Capitalei.

Municipalitatea a prezentat și mai multe propuneri privind modificarea și completarea legislației în domeniu, între care: elaborarea unor standarde de cost pentru consolidarea clădirilor cu destinația de locuință, cu rol de referință și analiză, aplicabile în estimarea financiară a investiției; posibilitatea etapizării intervențiilor la clădirile situate pe anumite artere/zone cu aglomerări de clădiri cu risc seismic ridicat ( clasa I de risc seismic), cu termene de realizare scurt, mediu și lung, asfel încât să poată fi acoperită toată lista clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic; posibilitatea acționării în instanță a tuturor proprietarilor care obstrucționează, sub orice formă, nu numai nepermiterea accesului (prin nesemnarea contractelor de finanțare, neprezentarea tuturor documentelor necesare), amenzile fiind contestate în instanță; scutirea de taxe privind înscrierea în cartea funciară a dreptului de creanța pe baza proceselor verbale de constatare privind nesemnarea contractelor de finanțare de către proprietari; introducerea în legislația specifică și a refacerii fațadelor odată cu consolidarea.

Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, declara, în iunie, că în câteva săptămâni va apărea o hartă de risc seismic a Bucureștiului, dar nu o va face publică pentru a nu speria populația și a nu fi la dispoziția samsarilor imobiliari, el arătând că în cinci ani au fost consolidate mai puțin de 30 de clădiri.

Un număr de 190 de clădiri din Capitală sunt considerate pericol public în caz de cutremur, după ce municipalitatea a actualizat lista imobilelor încadrate în clasa I de risc seismic, prin adăugarea celor care au spații publice cu suprafață mai mare de 50 de metri pătrați.