Oprescu: Spitalul Colentina va fi, în cel mult trei ani, un AKH al Capitalei
Spitalul Colentina va deveni, în cel mult trei ani, un AKH al Capitalei, după ce va fi construită noua clădire cu șapte etaje, legată de cel mai mare centru de cercetare medicală din România, care va fi deschis în iulie, a declarat, luni, primarul general Sorin Oprescu.
Referirea la unul dintre cele mai moderne spitale ale lumii (Allgemeines Krankenhaus – AKH – din Viena) a fost făcută cu prilejul unei vizite la noul centrul de cercetare medicală din Spitalul Colentina, care va fi funcțional datorită unei investiții de 23 milioane de euro din fonduri europene, cu o contribuție a municipalității de o treime din sumă.
FOTO: AFP // Mediafax // DIETER NAGL. Spitalul AKH din Viena
Centrul de cerctare medicală aplicată la pacient de la Spital Colentina, cel mai mare de acest fel din România, este deja dotat cu aparatură necesară atât pentru studiile clinice, cât și pentru diagnosticarea pacienților.
Astfel, centrul are peste 300 de echipamente și dispozitive medicale, cu un cost de aproximativ 9,8 milioane de euro. Aparatura medicală achiziționată va fi destinată mai multor specialități medicale: dermatologie, neurologie, anatomie patologică, cardiologie, alergologie, gastroeneterologie, recuperare medicală, ortopedie, imunologie și reumatologie.
Pentru dotarea centrului au fost achiziționate 37 de aparate de electrocardiografie, 36 de aparate pentru investigații alergologice, opt ecografe și aparate de imagistică, 14 echipamente de imagistică cu rezonanță magnetică și de tomografie, 18 aparate de endoscopie și endochirurgie, 10 aparate pentru onco-dermatologie, 55 de echipamente pentru pregătire probe histopatologie și citopatologie și 16 echipamente pentru recuperarea neuromotorie.
Managerul de proiect al centrului este conf. dr. George-Sorin Tiplică.
Lipit de centrul de cercetare va fi construit un nou spital cu șapte etaje, clincile existente urmând să fie utilizate ca departamente pentru recuperare sau spații de cazare. „Noul spital va fi legat de centrul de cercetare medicală, devenind o unitate medicală tip AKH. De fapt, eu aș vrea ca noul spital Colentina să devină al doilea spital improtant de urgență pentru partea de est și sud a Capitalei”, a mai spus Oprescu.
Toate secțiile din spitalul care va funcționa în clădirea cu șapte etaje vor avea câte un compartiment separat de cercetare medicală aplicată. „Compartimentele vor fi unice în țară, deoarece dispun de o dotare specială. Printre cele mai importante echipamente medicale achiziționate se numără microscop electronic, PET CT și SPECT, pentru depistarea unor suferințe oncologice sau neruologice, angiograf cu toate softurile cardio, un laborator complet de electrofiziologie, dar și un ecograf cardio ultraferformant. Cu astfel de echipamente, bolnavii nu vor mai fi plimbați de la un spital la altul. Orice bolnav din rețeaua municipalității va putea beneficia de un diagnostic de precizie în centrul de cercetare medicală Colentina”, a adăugat edilul.
Oprescu a mai spus că i s-a reproșat nerespectarea promisiunii de a construi un spital universitar. „Când promiteam un spital universitar, nu șitam că primesc (în administrare – n.r.) 19 spitale. După patru ani, am adus la standarde europene majoritatea spitalelor preluate de la Ministerul Sănătății”, a explicat Oprescu.
Spitalul Clinic Colentina are, în prezent, nouă clinici universitare, de Medicină Internă, Chirurgie, Ortopedie, Dermatologie, Neurologie și Medicina Muncii.
Din cei 1.152 de angajați, 975 reprezintă personalul medical și 41 de persoane angrenate în cercetare-dezvoltare.
„Nu există nicio investigație care se face într-o clinică de top din Europa pe care să nu o putem face în Spitalul Colentina. Problema va fi legată de resursa umană, cum vom putea capacita medici. Am vorbit cu medici din țară și din Capitală, pe care trebuie să îi motivăm. Orice supraspecialist are nevoie de infrastructură, de alți supraspecialiști cu care să lucreze”, a declarat managerul Spitalului Colentina, dr. Bogdan Andreescu.
Potrivit lui Andreescu, spitalul va trebui să dezvolte în continuare programe care să susțină parte din costurile unor investigații foarte scumpe.