Opriți construirea gropii de gunoi din vârful muntelui! Susțineți petiția Gândul!

De ani buni, Aristide Maxim se luptă cu autoritățile să oprească „monstrul” din inima Bucovinei. O groapă de gunoi ecologică pe care autoritățile au cocoțat-o în vârful muntelui. A făcut-o mai mult singur. Oamenii din jurul său, vreo mie cât trăiesc în cele două sate – Valea Putnei și Mestecăniș – care ar urma să trăiască, la propriu, cu gunoiul lângă casă – l-au lăsat să ducă lupta singur. Mai mult, de frică. Să nu aibă probleme cu cei „de sus”.

Gândul v-a prezentat, în ultimele zile, povestea lui Aristide Maxim, de ce nu renunță la lupta sa, chiar dacă sătenii nu-l susțin. V-am prezentat, de asemenea, explicațiile autorităților, care pasează responsabilitatea de la una la alta, dar și cum văd turiștii ce se întâmplă acum în Pasul Mestecăniș.

Astăzi, gândul lansează petiția publică adresată prim ministrului Victor, Ponta, ministrului Mediului, Grațiela Gavrilescu, autorităților locale, precum și Comisiei Europene, care finanțează proiectul gropii de gunoi ecologice, prin care le cerem să oprească lucrările și să evite astfel un dezastru ecologic în Pasul Mestecăniș . Gândul vă invită să semnați petiția și să o distribuiți prietenilor de pe Facebook, pentru că doar împreună și în număr cât mai mare vom reuși să întoarcem o decizie luată „de sus” în favoarea cetățenilor.

Citește și:

CURAJUL apicultorului amator Aristide Maxim de a stopa construirea unei GROPI DE GUNOI în vârful muntelui. Din 1.000 de săteni afectați, doar câteva zeci îndrăznesc să protesteze: „De ce să vorbim? Ca să avem probleme?!”

Cine a decis să se facă O GROAPĂ DE GUNOI în vârful muntelui: Ba tu, ba tu! Șocul autorităților la întrebarea „Dar pe cetățeni i-a întrebat cineva?

În Italia, nimeni nu-și poate imagina că gunoiul menajer se poate depozita în vârful muntelui. ȘOCUL turistului străin când vede „MINUNEA” ROMÂNEASCĂ

Groapa de gunoi din vârful muntelui

Viitoarea groapă de gunoi se construiește cu o finanțare europeană în proporție de 80%, fiind parte a Sistemul de management integrat al deșeurilor (SMID) din județul Suceava, proiect aprobat de Comisia Europeană în 30 martie 2011 și bugetat cu 51,7 milioane de euro( 218 milioane de lei). Groapa de gunoi ecologică este situată, însă, la marginea drumului european E 58, care leagă Vatra Dornei de Câmpulung Moldovenesc.

Groapa de gunoi este amplasată la circa 1100 de metri altitudine în plan deschis, unde curenții de aer sunt extrem de puternici, iar iarna precipitațiile sunt abundente. Vizavi de groapa de gunoi ecologică există un popas rutier, unde multitudinea de turiști străini și români care trec prin zonă opresc să privească unul dintre peisajele parcă rupte din rai ale Bucovinei. În momentul funcționării, șase mașini cu gunoi vor urca zilnic Pasul Mestecăniș, pe drumul european E 58, pentru a vărsa gunoiul menajer vizavi de ei.

De menționat că, șantierul gropii de gunoi a rupt pășunea localnicilor din Valea Putnei în două. O parte din sutele de mii de tone de pământ excavate au acoperit fructele de pădure și ciupercile și au distrus și o bună parte din pășunea din afara proiectului. Viitoarea groapă de gunoi se află la mai puțin de 1.000 de metri de o serie de locuințe din satele Valea Putnei și Mestecăniș și de două pensiuni turistice mai vechi de 10 ani și cu o activitate economică intensă. Totodată, groapa de gunoi este situată și în apropierea tunelului CFR care face legătura între Moldova și Transilvania.

Toate acestea informații dezvăluie imaginea unui dezastru ecologic în inima Bucovinei. Susțineți petiția gândul pentru a-l opri. Este un loc mult prea frumos pentru a fi distrus de gunoaie menajere, fie și ele și ecologice. Așa cum au recunoscut și unii dintre factorii de decizie care au contribuit la amenajarea gropii de gunoi în acest loc, există alte zone, precum foste cariere miniere, unde gunoaiele pot fi depozitate departe de localnici și de turiști și fără a afecta ecosistemul zonei.

„Este absolut incredibil cum o zonă de o frumusețe care-ți taie respirația ar putea fi distrusă”

Radiografia crimei ecologice din Pasul Mestecăniș prezentată pe larg în ultimele zile de gândul a stârnit indignare și dezbateri puternice pe Facebook și în secțiunea de comentarii a site-ului. Vă prezentăm mai jos câteva dintre mesajele transmise de cititori pe acest subiect.

Unul dintre aceștia, Sorin Brânză, absolvent al Facultății de Construcții din Iași, care trăiește în Slobozia, ne-a scris pe Facebook că a făcut două revelioane la Mestecăniș și a trecut de mai multe ori prin zonă numai pentru a-și „clăti ochii”. „Numai de acolo poți vedea perspectiva zonei, fiind vârf de munte ce străjuiește peste sute de hectare de păduri și pășuni pe care numai în Bucovina le poți întâlni. Trebuie să fii, cel puțin, criminal să comiți acest genocid… Unde este profesionalismul autorităților? Cum au analizat care este impactul asupra suprafețelor de teren adiacente, asupra șoselei naționale care a fost modernizată de curând, asupra populației din zonă, asupra milioanelor de turiști ce trec anual, asupra faunei, asupra activității comerciale și turistice, etc. Cine sunt cei ce au întocmit documentația? Nu cumva au diminuat efectul acestei investiții?”, se întreabă el.

Click pentru a citit integral mesajul lui Sorin Brânză!

Utilizatorul „lol” a scris că localnici care au demarat procesul împotriva gropii de gunoi, în frunte cu Aristide Maxim, pe care l-ați cunoscut în primul episod al campaniei, ar trebui să adreseze un memoriu Comisiei Europene, având în vedere că finanțarea se face pe banii UE.

La rândul său, profesorul Nicolae Hurduc, de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași ne-a scris pe Facebook că a trecut de câteva ori pe lângă „această monstruozitate”, fără să știe ce se punea la cale. „Este absolut incredibil cum o zonă de o frumusețe care-ți taie respirația ar putea fi distrusă”, a scris el.

Utilizatorul Nick29 a scris în secțiunea de comentarii a site-ului că, pe lângă impacul serios de imagine, există un impact foarte serios asupra acviferelor, care în această zonă sunt foarte bine dezvoltate. De precizat că acviverul este o formațiune geologică reprezentată de un strat subteran destul de poros de roci încât să poată stoca apă și suficient de permeabil încât apa să poată circula liber prin el.

Groapa de gunoi ecologică din vârful Pasului Mestecăniș, radiografia unei crime ecologice

Gândul v-a prezentat începând de luni seara radiografia unei crime: o crimă ecologică ce afectează direct viețile câtorva sute de țărani care, printr-o decizie „de sus”, sunt nevoiți să trăiască alături de o groapă de gunoi. Incredibil este faptul că „lucrarea” se face în vârful muntelui, chiar în „inima Bucovinei”, într-o zonă în care turiștii din lumea întreagă pot descoperi una dintre puținele „guri de rai” neafectate de poluare. Deloc surprinzător, autoritățile dau vina una pe cealaltă, acuzându-se reciproc, în fața camerei de filmat a reporterului gândul, de incompetență și corupție. Deloc surprinzător, nimeni nu i-a consultat pe localnici. Mai mult, oamenii au fost mințiți: celor care au întrebat de ce se taie copacii, li s-a spus că se face „un supermarket”.

Aristide Maxim, inginer pensionar și apicultor amator, este unul dintre puținii oameni care are curaj să-și apere muntele. Se luptă cu autoritățile și abuzul, iar oamenii îl încurajează, dar când e vorba să ia atitudine sau să semneze petiții „se ascund după gard”. „Este și dezinteres, știți cum este românul în ziua de azi, așteaptă ca să facă celălalt ca să beneficieze și el. Se ascunde după gard, să vadă ce se întâmplă, și dacă iese bine strigă: A, gata, victorie!”

După mai multe adrese trimise la Primăria Pojorâta, Consiliul Județean Suceava – proprietarul gropii, Prefectura Suceava, Ministerul Mediului, dar și Avocatului Poporului, a decis să intenteze proces alături de alți 22 de localnici din Valea Putnei și Mestecăniș, cele două sate aflate de-o parte și de alta a viitoarei gropi ecologice de gunoi. Procesul a fost intentat abia în 2014, la un an de la începerea construcției.

Aristide Maxim

Aristide Maxim este hotărât să meargă la forurile internaționale dacă nu va câștiga procesul împotriva gropii de gunoi, construită din bani europeni.

„Uniunea Europeană alocă niște bani țărilor membre, care sunt pentru diverse proiecte prin care să îmbunătățească viața oamenilor, să facă o lume mai civilizată. Ceea ce vedem noi aicea este cu totul altceva. Eu văd un dezastru ecologic și întreb chiar Uniunea Europeană: Finanțează UE asemenea dezastre ecologice? Plătesc bani să distrugă mediul natural unde își trăiesc viața niște oameni, unde sute de ani principala ocupație a oamenilor a fost creșterea animalelor, că asta oferă zona, valorificarea bunurilor produse de mediul alpin – de păduri, de pășuni, care înseamnă fructe de pădure, plante medicinale, ciuperci. Din asta își duc viața locuitorii de aici, mai ales din creșterea animalelor. Nu mai punem că se pune mare accent pe dezvoltarea turismului. Propunând acest obiectiv aici, în Pasul Mestecăniș, poarta de trecere între Moldova și Ardeal, între est și vest… punând negul acesta aici, exact ca un neg dintr-acela mare și urât care apare pe obrazul unei femei frumoase, așa fac și ăștia acum cu acest obiectiv. Își atinge Uniunea Europeană scopul de a îmbunătăți viața în anumite zone dacă finanțează ei așa ceva aici?”, punctează el supărat. Citește aici: CURAJUL apicultorului amator Aristide Maxim de a stopa construirea unei GROPI DE GUNOI în vârful muntelui. Din 1.000 de săteni afectați, doar câteva zeci îndrăznesc să protesteze: „De ce să vorbim? Ca să avem probleme?!”

Începute în vara anului 2013, cu termen de finalizare în noiembrie 2014, lucrările la groapă sunt cu mult întârziate. Potrivit unei declarații pentru gândul a ministrului Mediului, Grațiela Gavrilescu, lucrările sunt efectuate în proporție de 50 – 55 la sută.

Ministrul Mediului vrea ca proiectul să continue

Pe parcursul iernii, lucrările la groapa de gunoi au fost sistate. Ar trebui reluate în curând, însă, în urma unui control făcut de Direcția pentru Sănătate Publică la groapa de gunoi în baza unei noi plângeri semnate și de Aristide Maxim, s-a constat ceea ce autoritățile locale au știut dintotdeauna, dar nu au recunooscut: la mai puțin de 1.000 de metri de groapă sunt locuințe, lucru interzis de lege. Tot acolo există și două pensiuni turistice construite cu mult înainte de proiectul gropii.

„Înțeleg că distanța până acolo nu este în linie dreaptă. Drumul fiind în curbă, ei nu au luat în calcul linia dreaptă. În momentul în care s-a trasat și s-a ales terenul respectiv trebuia să se țină cont de ultima unitate locativă care să fie la o distanță mai mare de 1.000 m”, a explicat ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, contactată de gândul.

Ministrul Mediului a propus, însă, schimbarea legii pentru ca proiectul gropii să continue.

„Este un mic blocaj pe care noi trebuie neapărat să vedem cum am putea să-l rezolvăm, ținând cont că sunt niște sesizări și ale cetățenilor. Trebuie să facem o modificare legislativă, astfel încât problema să fie dezamorsată la Pojorâta”, a spus ea la Suceava.

Grațiela Gavrilescu

Cum s-a ajuns la amenajarea unei gropi de gunoi ecologice în vârful muntelui? Pe scurt: Ministerul Mediului și CJ Suceava „au tras bani europeni” pentru o groapă ecologică, Consiliul Județean Suceava „a cerut” un teren, un primar „a dat” pentru că avea „excedent de teren”. Nimeni nu și-a pus problema că groapa se face în vârful muntelui. Nimeni n-a avut vreun moment intenția să-i consulte pe oameni. Acum fiecare recunoaște că a fost o idee proastă. „Trebuia un loc mai ascuns”, ne spune Gavril Mârza, unul dintre cei trei șefi de CJ responsabili, intervievați de gândul. Citește aici: Cine a decis să se facă O GROAPĂ DE GUNOI în vârful muntelui: Ba tu, ba tu! Șocul autorităților la întrebarea „Dar pe cetățeni i-a întrebat cineva?

Vizavi de viitoarea groapă de gunoi din vârful Pasului Mestecăniș se află o parcare în care toți turiștii, români sau străini, opresc pentru a privi de sus frumusețile zonei și a face fotografii. O parte dintre aceștia au făcut sau urmează să facă după scurtul popas de vizavi de viitoarea groapă încă unul, pentru cazare sau doar o pentru o masă, la una dintre cele două pensiuni turistice care se află la circa 500 de metri de viitorul depozit ecologic de gunoi. Mai vechi de 10 ani, cele două pensiuni nu au fost luate în calcul de niciunul dintre factorii de decizie în momentul în care s-a demarat proiectul depozitului ecologic de gunoi. Nimeni nu și-a pus problema că groapa se face în vârful muntelui, la circa 500 de metri de acestea și mai puțin de 1.000 de metri de locuințele din satele Valea Putnei și Mestecăniș.

Totodată, prof. univ.dr. Mircea Duțu, directorul Institutului de Cercetari Juridice „Acad. Andrei Radulescu” al Academiei Romane, președinte al Universității Ecologice și un foarte cunoscut jurist în dreptul mediului, a declarat că amplasarea gropii de gunoi în vârf de munte, lângă șosea, „este nefericită”. „Ea tinde să se transforme într-un exemplu negativ. Să intre în cărțile de specialitate la „așa nu se face”. Chiar dacă spunem că am luat toate măsurile legale și am respectat toate normele care se impun privind protecția mediului”, atrage el atenția.Citește aici: În Italia, nimeni nu-și poate imagina că gunoiul menajer se poate depozita în vârful muntelui. ȘOCUL turistului străin când vede „MINUNEA” ROMÂNEASCĂ