Orașul din România care a fost RAS de pe fața pământului de cutremurul din ’77. A rămas în picioare numai o legendă urbană

Mihai Diaconescu, fizician al Institutului Național pentru Fizica Pământului, a oferit pentru agenția de presă MEDIAFAX informații referitoare la caracteristicile seismului produs în urmă cu 40 de ani, dar și depre dinamica seismelor care se produc în zona Vrancea.

„A fost deosebit pentru că a fost policinetic. Asta înseamnă că au fost trei șocuri aproape concomitente. Nu s-a mai întâlnit de atunci încoace, totate au fost monocinetice, dar câteodată se poate întâmpla. Nu aș putea să vă spun dacă ne putem aștepta la un cutremur mare în următorii ani pentru că nimeni nu știe. Nu există nicio metodă corectă de predicție pentru așa ceva, sunt diverse încercări dar niciuna nu corespunde cerințelor de a fi universal valabilă pentru a fis considerată metodă de predicție”, a declarat Mihai Diaconescu pentru MEDIAFAX.

Fizicienii care studiază seismele au observat în 2017 o intensificare a activității seismice pentru cutremurele cu valori între 2 grade și 3 grade. Cele mai multe cutremure din acest an au avut loc în data de 26 februarie. Totodată, fizicienii au observat un lucru neobișnuit, un cutremur de 2,6 grade în județul Sălaj, o zonă care nu este cunoscută pentru activitate seismică.

„Anul acesta se remarcă o intensificare a activității seismice pentru cutremurele cu valori între 2 grade și 3 grade și chiar până la 3,5. Numai pe 26 februarie s-au înregistrat cinci cutremure în zona Vrancea, toate situate într-un palier de adâncime 130-138 km. Magnitudini cuprinse între 2,5 și 3,5. Cel mai mare cutremur de anul acesta a fost cel de 5,1. Mai putem remarca apariția unor zone cu care nu prea eram obișnuiți să se producă cutremure, cum ar fi cutremurul de 2,6 din Transilvania, județul Sălaj, la o adâncime de 3,3 kilometri. Nu prea au loc cutremure acolo, asta nu înseamnă că nu au fost deloc și că a apărut o nouă zonă. Cutremurele au loc în toate zonele cunoscute, dar cu frecvențe diferite”, a adăugat Mihai Diaconescu.

În ceea ce privește zonele cele mai vulnerabile, acestea sunt situate pe o axă orientată nord-est sud-vest care trece prin Vrancea. Mai precis, este vorba despre București, Focșani, Buzău, precum și Ploiești, Târgoviște, Craiova, Giurgiu, Zimnicea, Galați, Brăila, Iași, Vaslui și Bârlad. Clădirile din aceste orașe se pot prăbuși la un cutrebul de anvergura celui din 1977.

Zona Vrancea este caracterizată de o activitate seismică ridicată, în care se deosebesc două mari zone: zona subcrustală, unde se produc cutremure intermediare, la o adâncime mai mare de 70 de kilometri și zona crustală, caracterizată de cutremure situate la adâncimi cuprinse între 0 și 70 de kilometri.

„Zona subcrustală este o zonă extrem de complexă, de convergență continentală, care este situată în apropierea contactului a trei unități tectonice, placa Est europeană la Est, placa Interalpină la Vest și Moesică. Aici se manifestă cea mai puternică activitate seismică, deci în acest interval de adâncimi intermediare, 70-200 de kilometri. Putem include aici cutremurul din 1977, magnitudine de 7,2, cel din 1990 cu 6.9, cutremurele din 1940 cu 7,7 și cel din 1986 cu 7,1. Nu se poate stabili o rată de producere a cutremurelor pentru zona Vrancea, intervalele dintre ele fiind aleatorii. Mecanismele de focar pentru cutremurele Vrancea intermediare sunt de faliere inversă, cu o orientare a planului de faliere pe o direcție Nord-Est Sus-Vest. Un plan secundar este cel orientat Nord-Vest Sud-Est, însă aici cutremurele sunt mici spre moderat, maxim 4 grade magnitudine. Zona crustală se situează într-un fel deasupra zonei Vrancea intermediar. Aici avem seismicitate difuză, cu greu putem distinge trei aliniamente paralele la lanțul Carpatic. Tot în zona est Vrancea putem să vorbim că se manifestă și seismicitaeta părții de nord a faliei Pecineaga-Camena pe care s-a produs acel cutremur de 5,7 din 22 noiembrie 2014”, a mai spus Mihai Diaconescu.

Cutremurul din 4 martie 1977 s-a produs la ora 21.22, a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter și o durată de aproximativ 56 de secunde. Peste 1.500 de oameni și-au pierdut viața, majoritatea în București, în timp ce peste 11.000 de persoane au fost rănite. La nivelul întregii țări au fost distruse aproximativ 35.000 de locuințe. Cele mai mari pagube s-au înregistrat în Capitală, unde peste 33 de clădiri și blocuri mari s-au prăbușit.

Epicentrul a fost localizat în zona Vrancea, la o adâncime de aproximativ 100 de kilometri, iar unda de șoc s-a simțit în aproape toată zona Balcanilor. În orașul Șviștov, situat pe malul Dunării în Bulgaria, trei blocuri de locuințe au fost distruse și peste 100 de oameni au murit. Seismul s-a simțit până în Moscova și Sankt Petersburg

În nord-estul Munteniei, sudul Moldovei, cutremurul a produs efecte puternice asupra solului, incluzând crăpături și fenomene de lichefiere a solului. Pe Valea Prahovei, au avut loc alunecări de teren.

Deși reacția autorităților a fost slabă în primele ore, foarte mulți oameni au ajutat din proprie inițiativă la îndepărtarea dărâmăturilor și la salvarea victimelor. Ulterior apelului prezidențial s-a trecut la sporirea producției de alimente primare, pentru a asigura necesarul populației, la restabilirea rețelelor utilitare (apă, gaz, telefonie, curent electric). Au fost trimise ajutoare din toată țara către zonele afectate.

Printre victimele cutremurului s-au numărat și personalități marcante, între care actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneț, poetul A.E. Baconsky și cântăreața de muzică ușoară Doina Badea.

Cel mai afectat de cutremur a fost orașul Zimnicea, situat în cel mai sudic punct al țării. Autoritățile de la acea vreme au anunțat că orașul a fost afectat în proporție de 80 la sută, fiind practic ras de pe fața pământului. Există însă și o legendă urbană care spune că pagubele nu ar fi fost atât de mari și că autoritățile au dărâmat cu buldozerele clădirile care au rămas în picioare, după ce Nicolae Ceaușescu a anunțat că va vizita orașul. De altfel fostul dictator a dat ordin ca orașul să fie reconstruit, în sprijinul locuitorilor venind oameni din nouă județe ale țării. O bună parte din banii pentru reconstrucție au fost donați de Germania și Austria. 10 ani mai târziu, noua infrastructură se deteriorase puternic datorită lucrărilor de slabă calitate. Multe clădiri începute au rămas până în ziua de azi neterminate, astfel că zone întregi din Zimnicea sunt încă nelocuite.