Parchetul General ia în calcul un recurs în interesul legii după clasarea dosarului Microsoft

„Cu referire la aspectele invocate în mass-media privind soluția de clasare dispusă în cauza cunoscută generic sub denumirea „dosarul Microsoft”, instrumentată de către Direcția Națională Anticorupție, Biroul de informare și relații publice face următoarele precizări: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție efectuează o analiză jurisprudențială și doctrinară asupra îndeplinirii condițiilor legale de promovare a unui recurs în interesul legii privind instituția prescripției răspunderii penale”, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului General, remis luni MEDIAFAX.

Potrivit legii, recursul în interesul legii este o procedură prin care procurorul general al României, în cazul de față Augustin Lazăr direct sau ministrul Justiției, prin intermediul procurorului general, au dreptul, ca să se asigure că legea este interpretată și aplicată unitar pe întreg teritoriul țării, să ceară Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra chestiunilor de drept care au fost soluționate diferit în instanță.

„Deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secțiile Unite, prin care se soluționează recursurile în interesul legii, sunt obligatorii și se publică în Monitorul Oficial al României, partea I, fiind aduse la cunoștință și de Ministerul Justiției. Interpretarea și aplicarea unitară a chestiunilor de drept se pronunță numai în interesul legii, nu are efect asupra hotărârilor judecătorești care s-au pronunțat diferit în chestiunea judecată și nici cu privire la situația părților din proces”, se arată în articolul 414 din Codul de Procedură Penală.

Reacția Parchetului General vine după ce, joi, procurorii DNA au anunțat că în dosarul Microsoft s-a dispus clasarea clauzei față de șapte foști miniștri, respectiv Ecaterina Andronescu, Alexandru Athanasiu, Dan Nica, Silvia Țicău, Mihai Tănăsescu, Șerban Mihăilescu și Daniel Funeriu. În șase dintre cazuri a intervenit prescripția, iar referitor la fostul ministru al Educației Daniel Funeriu, cauza a fost clasată pentru că fapta nu există.

Dosarul Microsoft a fost preluat în anul 2013 de Mihaiela Iorga Moraru, la puțin timp de la instalarea Laurei Codruța Kovesi la conducerea DNA, de la un alt procuror, care, potrivit lui Iorga, cel mai probabil intenționa să dispună neînceperea urmăririi penale.

„Dosarul Microsoft mi-a fost repartizat ulterior datei de 21.05.2013 pentru că a a fost la un coleg care, în opinia dânsului, cred că intenționa să dispună o soluție de neîncepere a urmăririi penale. Mi-a fost repartizat mie și l-am resuscitat”, a declarat Mihaiela Iorga la B1TV.

Dosarul avea la bază o sesizare a Corpului de Control al premierului, procurorii sesizându-se din oficiu privind alte fapte decât cele sesizate. Procurorii investigau încheierea, în condiții nelegale, a contractului comercial de închiriere licențe din 15.04.2004, în condiții dezavantajoase pentru statul român, existând, la acel moment, indicii privind favorizarea firmei Fujitsu Siemens Computers în legătură cu încheierea și derularea contractului de licențiere Microsoft. În 2014, DNA cerea aviz pentru începerea urmăririi penale pentru 9 foști miniștri: Gabriel Sandu, Ecaterina Andronescu, Alexandru Athanasiu, Adriana Țicău, Dan Nica, Șerban Mihăilescu, Valerian Vreme, Mihai Tănăsescu și Daniel Funeriu. Dosarul a fost împărțit în mai multe cauze, iar doi dintre cei nouă demnitari, Gabriel Sandu și Valerian Vreme au fost trimiși în judecată. Gabriel Sandu a fost condamnat și încarcerat, iar Vreme este încă judecat.

Și unii dintre oamenii de afaceri implicați în afacerea Microsoft au fost trimiși în judecată, Dinu Pescariu și Claudiu Florică fiind și denunțători în o parte din cauze.Dorin Cocoș, Dumitru Nicolae și fostul primar din Piatra Neamț Gheorghe Ștefan au fost deja condamnați. În februarie 2015, cercetările s-au extins asupra unui alt fost ministru, Elena Udrea, fiind format un nou dosar. Cauza în ceea ce o privește pe Elena Udrea este încă la DNA.

Cel mai așteptat deznodămând a fost cel legat de investigațiile care îi vizau pe foștii miniștri. Prejudiciul era estimat la aproape 67 de milioane de lei, însă în anul 2016, potrivit declarațiilor Mihaielei Iorga, aceasta a solicitat efectuarea a două expertize care să arate concret care este prejudiciul, măsuri care, potrivit procurorului, nu au fost agreate de conducerea DNA. Iorga a renunțat la dosar, cauza fiind preluată de un alt procuror, George Matei. Cercetările au continuat, Dan Nica și Alexandru Athanasiu fiind plasați sub control judiciar. Ulterior, în 2017, magistratul a constatat că Daniel Funeriu nu a comis nicio faptă penală, dispunând clasarea.

Pe 8 ianuarie 2018 s-a decis clasarea și față de Ecaterina Andronescu, Mihai Tănăsescu și Șerban Mihăilescu, ca urmare a prescrierii, unele fapte datând din perioada 2000-2004.

În cazul lui Tănăsescu s-a clasat și luarea de mită și spălarea de bani din 2003-2004, iar în privința lui Mihăilescu s-au șters acuzațiile și pentru alte fapte, întrucât nu au existat probe.

Totodată, pentru Dan Nica, Adriana Țicău, Alexandru Athanasiu, care ar fi comis infracțiuni de abuz în serviciu în perioada 2000-2005, acuzațiile au fost clasate ca urmare a prescrierii.

Astfel, în unele situații s-a început urmărirea penală deși faptele erau prescrise.