Parchetul General nu a respectat promisiunea făcută CEDO de a stabili IMPLICAREA DECIDENȚILOR POLITICI în Revoluția din ’89. Dosarul, mutat din nou la Parchetul Militar

După 24 de ani de la Revoluție procuratura nu a reușit să identifice nici măcar un responsabil politic pentru crimele comise în decembrie 89. Dosarul care privește crimele Revoluției din 1989 a fost mutat de la Parchetul General la Parchetul Militar condus de procurorul Ion Vasilache. În schimb, dosarele torționarilor Ficior și Vișinescu au rămas la Parchetul General. După ce în 2012 acest dosar a fost sub supraveghere specială de către Serviciului de Executări de pe lângă Consiliul Europei, România s-a angajat să finalizeze cu celeritate acest dosar și să îl soluționeze cu stabilirea implicării decidenților politici în evenimentele din decembrie 1989.

Nițu nu a putut răspunde: „Vă rog să spuneți dumneavoastră”

Prezent la bilanțul DNA, procurorul general Tiberiu întrebat de gândul ce se întâmplă cu „Dosarul Revoluției” a oferit următorul răspuns: „Iarăși știți foarte bine, studiați competența din Codul de Procedură Penală, dumneavoastră cred că aveți deja răspunsul. Vă rog să spuneți dumneavoastră”

ACTUALITATE Cresc ALOCAȚIILE pentru copii. La cât vor ajunge de la 1 ianuarie 2025

11:59

SĂNĂTATE Primul deces cauzat de gripă în acest sezon a fost înregistrat în județul Olt: un bărbat de 77 de ani care nu era vaccinat antigripal

11:50

Surse din cadrul Parchetului General au confirmat pentru gândul că odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedură Penală, „Dosarul Revoluției” a fost transferat la Parchetul Militar. Acest dosar a fost investigat de Parchetul Militar până în 2009 când a fost mutat la Parchetul General. Dosarul a fost deja mutat fizic la Parchetul Militar.

Potrivit Noului Cod de Procedură Penală dacă un dosar vizează suspecți civili și militari atunci cauza este anchetată de procurorii militari. Până la 1 februarie prevederile vechiului cod, dar și o decizie din 2007 au stauat în practică faptul că în astfel de cazuri ancheta era condusă de procuratura civilă. Acum dosarul va fi cercetat de procurorii militari, dar va fi judecat de instanțele civile.

„Nu s-a făcut nimic în Dosarul Revoluției”

Teodor Mărieș, președintele Asociației 21 Decembrie 1989, spune că mutarea dosarului din nou la Parchetul Militar ar intra în contradicție cu o decizie a Curții Constituționale din 2007 care a stabilit o practică judiciară.  „În 2007 a existat o decizie a Curții Constituționale care spune că dosarele în care sunt implicați civili și militari sunt anchetate de procurorii civili. Din punct de vedere al anului 2007, noi am fost nemulțumiți pentru că dosarele erau aproape finalizate. Prin acea decizie dosarele au fost rupte și timp de șase ani nu s-a lucrat nimic în ele. Din punctul meu de vedere nu s-a făcut nimic”, a declarat Mărieș pentru gândul

În opinia lui Mărieș, unul dintre revoluționarii care a militat pentru finalizarea rapidă a acestor dosare, soluția este sesizarea din nou a CCR care să reconfirme o practică judiciară în așa fel încât „Dosarul Revoluției” să nu mai fie mutat dintr-o parte în alta. „Decizia CCR din 2007 are un profund caracter european. Respectă normele UE. Articolul din Noul Cod care permite transferarea acestor dosare din nou la parchetele militare trebuie să fie analizat de Curtea Constituțională. În aceeași categorie de dosare sunt cele ale mineriadelor și cele ce privesc crimele comunismului, Vișinescu-Ficior. Eu nu văd altă soluție decât sesizarea CCR având în vedere că nu s-a ținut cont în Noul Cod de decizia din 2007. CCR ar putea să emită o soluție de reconfirmare a decizie din 2007”, a mai declarat Mărieș

„Cei de la Parchetul militar nu au nici cea mai mică dorință să finalizeze Dosarul Revoluției”

Cât despre mutarea dosarului la Parchetul Militar, Teodor Mărieș susține că încă o dată România nu se va ține de angajamentele asumate în fața instituțiilor europene. În plus președintele  Asociației 21 Decembrie 1989 spune că procurorii militari nu au nici un interes în investigarea acestei cauze.

„CCR trebuie să stabilizeze acestă situație pentru că de șapte ani acest tip de dosare de mută de la un parchet la altul. La CEDO care monitorizează dosarul vor avea din nou o scuză noul cod. Parchetului îi convine această inconsecvență legislativă. Cât privește întoarcerea dosarului la Secția Parchetelor Militare nu vâd nimic bun. Avem aceleași șef, pe procurorul Vasilache care nu a avut nici o dorință în finalizarea acestor dosare. Trebuia schimbat de mult. Cei de la Parchetul militar nu au nici cea mai mică dorință să finalizeze Dosarul Revoluției”, a mai declarat Mărieș

În urmă cu doi ani România a fost obligată de CEDO să investigheze cu celeritate dosarele Revoluției, reunite între timp într-unul singur care era investigat de Parchetul General. Dosarul este sub supravegherea specială a Serviciului de Executări de pe lângă Consiliul Europei. În aprilie 2013, Parchetul General s-a angajat oficial în fața acestui for în privința unui calendar pentru investigarea crimelor de la Revoluție.

România s-a angajat să termine ancheta

Până în septembrie 2013, procurorii Parchetului General condus de Tiberiu Nițu urmau să stabilească „implicarea decidenților politici” în Revoluția  din 1989. Într-un răspuns oficial, Parchetul General recunoaște indirect că nu a reușit să respecte acest angajament, dar a precizat că „se efectuează cercetări”. Asociațiile de revoluționari însă susțin că investigațiile bat pasul pe loc. Rudele celor 1.142 de morți în decembrie ’89 încă așteaptă să afle cine sunt inculpații din dosarele Revoluției.

În mai 2011, România a fost condamnată la CEDO într-un dosar deschis de Asociația 21 Decembrie și familia Vlase, într-o cauză ce privea dosarele Revoluției din ’89. Curtea a constatat încălcarea articolului 2 al Convenției Europene a Drepturilor Omului – dreptul la viață – în ceea ce-i privește pe Nicolae și Elena Vlase și încălcarea articolului 8 al Convenției în ceea ce-l privește pe reclamantul Teodor Mărieș – dreptul la respectarea vieții private și de familie. S-a decis acordarea a câte 15.000 euro pentru Nicolae Vlase și Elena Vlase și a 6.000 euro pentru Teodor Mărieș, bani ce reprezentau daune morale. Totodată, Curtea a decis ca 20.000 euro să fie plătiți direct către Antonie Popescu, Ioana Sfârâială și Ionuț Matei, suma reprezentând cheltuieli de judecată.

Elena Vlase si Nicolae Vlase (decedat în 2012) sunt doi brașoveni al căror copil de 19 ani a fost ucis la Brașov în timpul Revoluției. În cazul lor, procurorii români nu au trimis pe nimeni în judecată. Soții Valse și-au căutat dreptatea în România și, după ce au epuizat toate căile judiciare de aici, s-au adresat CEDO. Dosarul lor a fost conexat cu cel al Asociației 21 Decembrie, care  a reprezentat în proces victime și urmași ai celor care au fost omorați sau răniți, supuși la rele tratamente sau private de libertate în timpul Revoluției din 1989.

CEDO a decis în 2011 că România nu a soluționat eficient și la timp dosarele penale care privesc victimele Revoluției din 1989. În cazul specific al soților Vlase, CEDO a constat următoarele: „Absența unei investigații privind moartea fiului soților Vlase, în particular lipsa de implicare a aplicanților (soții Vlase n.red.) în proceduri judiciare în fața unei instanțe. Statul trebuie să ia măsurile necesare și să investigheze cu celeritatea moartea lui Nicușor Vlase”.

CEDO a mai arătat, în decizia din 2011, că statul român trebuie să investigheze cu celeritate dosarele Revoluției și că victimele și rudele celor morți în decembrie 1989 au dreptul să cunoască adevărul. „Curtea a arătat și în trecut că o amnistie față de aceste crime este incompatibilă cu datoria statului (român n.red.) de a investiga acte de tortură și cu lupta împotriva impunității pentru crime internaționale”, se arată în decizia CEDO.

Parchetul General nu și-a respectat angajamentul față de CEDO

După publicare, decizia a intrat în supravegherea Biroului de Executări a deciziilor CEDO de pe lângă Consiliul Europei. Acest birou urmărește modul în care o țară membră pune în executare deciziile CEDO. Aceste decizii pot fi de două feluri: unele specifice, de exemplu eliberarea unui deținut încarcerat în mod greșit (exemplu cazul Ilașcu), sau unele cu caracter general, remedierea unei disfuncționalități din rațiuni legislative spre exemplu.

În cazul nostru acest birou monitorizează modul în care Parchetul General investighează dosarele Revoluției. Din 2012, Dosarele Revoluției sunt sub supraveghere specială din partea Biroului de Executări al CEDO, biroul ce supraveghează pentru România punerea în aplicare a tuturor deciziilor CEDO.

Pe portalul Biroului de Executari sunt postate și comunicările statului român referitoare la punerea în aplicare a deciziei din mai 2011. Astfel, dintr-o adresă trimisă de agentul guvernamental al României pe lângă CEDO, în aprilie 2013, aflăm că instituțiile din România au un calendar privind anchetarea dosarelor Revoluției.

Trebuie menționat că dosarele Revoluției – câteva mii la număr  – au fost comasate într-un singur dosar mamut, care era până acum investigat de Parchetul General, condus de Tiberiu Nițu. Potrivit adresei din  8 aprilie 2013, calendarul României ar fi acesta:

„Calendarul estimativ pentru soluționarea dosarului și măsurilor concrete ce vizează a fi luate în perioda imediat următoare:

Realizarea unei hărți relaționare cu privire la dispunerea unităților militare pe teren și deplasările lor în misiuni. Termen : aprilie – mai 2013

Stabilirea dacă persoanele care exercitatau autoritatea asupra unităților militare respective au respectat regulamentele militare și în caz contrar să se stabilească tipul de infracțiune comisă. Termen: iunie – iulie 2013

Identificarea persoanelor care pot oferi date și informații concrete sau documente utile pentru a proba/dovedi activitatea persoanelor care exercitau autoritate asupra unităților militare respective șistabilirea gradului de implicare a decidenților politici. Termen: august – septembrie 2013″

Parchetul General nu a respectat acești pași, stare de fapt confirmată de parchet într-un răspuns oficial transmis gândul la finalul anului trecut. După ce gândul a publicat un amplu material legat de situația anchetelor în Dosarul Revoluției, Parchetul General a demarat o serie de audieri. După finalizarea acestor audieri, Parchetul General condus de Tiberiu Nițu nu a comunicat că ar fi făcut pași înainte în finalizarea cauzei.

Ce conține Dosarul Revoluției

Cele câteva mii de dosare ale Revoluției au fost comasate într-un singur dosar mamut care, după 2009, a fost preluat de Parchetul General de la Parchetele Militare. Tot în adresa din aprilie, agentul CEDO a făcut o trecere în revistă a acestor dosare. „Stabilirea condițiilor și a circumstanțelor în care persoanele care au participat la revoluția anticomunistă au fost ucise sau rănite fac obiectul a 4.495 de dosare penale, din care 2.984 dosare au fost analizate de Parchetului Teritorial Militar București și 1601 de către parchetele militare teritoriale. Din acestea un număr de 3135 au avut ca obiect omorul sau atentatul grav la intregritate fizică. În 112 dosare, un număr de 275 de inculpați au fost trimiși în judecată, printre care șase generali, 38 de ofițeri și subofițeri, alți 35 de militari din Ministerul Apărării, 12 generali, 81 de ofițeri și subofițeri și un militar din cadrul MAI și 61 de civili”, se arată în adresa trimisă de statul român la CEDO.

Potrivit statisticii oficiale, la Revoluția din Decembrie ’89 au murit 1.142 de persoane, au fost rănite 3.138, iar alte 760 au fost reținute. Însă, timp de 23 de ani aceste dosare nu au fost trimise în judecată.