Parlamentari, foști miniștri, oameni de afaceri și criminali, trimiși după gratii în 2013. Cea mai mare condamnare: 16 ani de închisoare
Foști miniștri și edili, foști și actuali parlamentari, oameni de afaceri, foști magistrați, finanțatorul Stelei, Gigi Becali, ucigașul studentei japoneze, fondatorul MISA, Gregorian Bivolaru, și un lider de sindicat se numără printre cei condamnați în 2013 prin decizii definitive ale instanțelor.
Instanțele românești au finalizat, în 2013, numeroase dosare de mare corupție, dar și legate de crime îndelung mediatizate.
Finanțatorul Stelei, Gigi Becali, a primit, anul acesta, trei condamnări definitive, toate de la judecătorii instanței supreme. Becali a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare în dosarul schimbului de terenuri cu Ministerul Apărării Naționale, aceeași pedeapsă fiind dispusă, în cazul său, în dosarul „Valiza”. În plus, el a primit trei ani cu suspendare în dosarul sechestrării celor care i-au furat limuzina, magistrații aplicând, în final, un spor de pedeapsă de șase luni, astfel că finanțatorul Stelei a rămas, per total, cu trei ani și jumătate de închisoare. În prezent, Becali este încarcerat, în regim deschis, la Penitenciarul Poarta Albă.
În dosarul schimbului de terenuri au mai fost condamnați, la câte doi ani de închisoare cu executare, fostul ministru al Apărării Victor Babiuc și fostul șef al Statului Major General Dumitru Cioflină.
Pe lista foștilor miniștri condamnați în 2013 se află Decebal Traian Remeș și Ioan Avram Mureșan, ambii „foști” la Agricultură. În 25 februarie, instanța supremă i-a condamnat la câte trei ani de închisoare cu executare, pentru fapte de corupție în dosarul „Caltaboșul”. Conform rechizitoriului procurorilor DNA, în 13 septembrie 2007 și 23 septembrie 2007, Remeș, în calitate de ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, funcție deținută la acea dată, ar fi acceptat și primit produse alimentare (caltaboș și țuică) în valoare de 1.500 de lei și suma de 15.000 de euro de la Gheorghe Ciorbă, prin intermediul lui Mureșan, în scopul favorizării firmei SC Construct Europromt SRL Certeze (aparținând fiului omului de afaceri Gheorghe Ciorbă) la câștigarea a două licitații publice de atribuire de lucrări de amenajări funciare, prin exercitarea influenței pe care ministrul o avea asupra funcționarilor însărcinați cu derularea procedurilor de achiziție publică, din cadrul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare (ITRSV) Râmnicu Vâlcea – structură aflată în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Camera Deputaților a dat grosul parlamentarilor condamnați definitiv
Singurul „intrus” din cealaltă Cameră este fostul senator Cătălin Voicu, care a primit în 23 aprilie, la instanța supremă, șapte ani de închisoare cu executare, în dosarul în care a fost judecat pentru corupție. În același dosar, instanța a dispus majorarea pedepsei în cazul fostului judecător Florin Costiniu, de la trei la patru ani de închisoare cu suspendare, în timp ce omul de afaceri Marius Locic a rămas cu pedeapsa de patru ani de închisoare cu executare. Și în cazul omului de afaceri Costel Cășuneanu, instanța a menținut pedeapsa de patru ani de închisoare cu suspendare.
La 7 iunie, un complet de cinci judecători al instanței supreme l-a condamnat definitiv pe fostul deputat Ion Dumitru la trei ani de închisoare cu suspendare în dosarul cunoscut ca „Romsilva II”, în care a fost acuzat de abuz în serviciu în legătură cu achiziționarea unui buldozer.
Deputatul Mircia Muntean a fost și el condamnat definitiv, în 24 septembrie la patru ani de închisoare cu suspendare, în dosarul în care a fost acuzat că, în perioada în care a fost primar al muncipiului Deva, a încheiat tranzacții ilegale cu terenuri.
În 11 decembrie, un alt deputat, Nicolae Vasilescu, a fost condamnat definitiv de instanța supremă la doi ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență, alături de Realini Lupșa, component al trupei Gaz pe Foc, care a primit o pedepasă de doi ani de închisoare cu executare, și de Eugeniu Mija, doi ani și șase luni de închisoare cu executare, ambii pentru aceeași infracțiune. Potrivit anchetatorilor, în noiembrie 2011, Eugeniu Mija, Realini Lupșa și Nicolae Vasilescu au pretins de la reprezentantul legal al unor societăți comerciale (denunțător) suma de 2.000.000 de lei, reprezentând 40 la sută din valoarea totală a unor lucrări de construcții efectuate în anii 2008 și 2009 de firmele denunțătorului în beneficiul a cinci primării din județul Constanța.
O zi mai târziu, fostul deputat Dan Păsat a primit trei ani de închisoare cu executare, pentru șantaj și fapte de corupție. Potrivit DNA, în perioada octombrie-noiembrie 2009, Păsat, sprijinit de un alt inculpat, ar fi amenințat verbal și fizic, în mai multe rânduri, doi reprezentanți ai firmei Agro Clas SRL Teleorman, iar în 29 octombrie 2009 a exercitat acte de violență asupra acestora. Amenințările vizau integritatea fizică a celor doi reprezentanți ai firmei sau a membrilor familiilor acestora, pentru a-i determina să semneze un contract de cesiune integrală a lucrărilor de aducțiune a apei din comuna Vărăști, județul Giurgiu.
Printre parlamentarii condamnați definitiv în 2013 de instanța supremă se numără și un deputat moldovean – Valeriu Gumă, care a primit doi ani de închisoare cu executare pentru că a încercat, prin complici, mituirea directorului general al Direcției Juridice din AVAS, pentru menținerea privatizării unei firme unde era acționar.
De închisoare nu a scăpat nici fiul unui fost senator. Este vorba despre Andrei Plăcintă, fiul Sorinei Plăcintă, în vârstă de 23 de ani, care a fost condamnat definitiv la patru ani și jumătate de închisoare cu executare, pentru tentativă de omor și ultraj. Potrivit anchetatorilor, după o ceartă cu prietena lui, Andrei Plăcintă a lovit-o pe aceasta și a călcat cu mașina un martor, care a decedat ulterior, din alte cauze medicale.
Gregorian Bivolaru, condamnat, dar liber
Tot în 2013 a fost condamnat definitiv fondatorul Mișcării de Integrare Spirituală în Absolut (MISA), Gregorian Bivolaru. Aceasta a primit șase ani de închisoare cu executare, în dosarul în care a fost judecat pentru trafic de persoane și acte sexuale cu minori, după ce fusese achitat de două instanțe inferioare. Bivolaru nu a fost însă închis, el fiind fugit încă din 2005 în Suedia, unde a primit azil politic, ceea ce înseamnă că nu poate fi prins și reținut decât dacă părăsește țara scandinavă.
Un alt caz intens mediatizat anul acesta a fost cel al lui Nicolae Vlad – ucigașul studentei japoneze Yurika Masuno și al altor două femei. Acesta a fost condamnat definitiv de judecătorii instanței supreme, în 7 octombrie, la închisoare pe viață. Alături de Nicolae Vlad a fost condamnat, la patru ani de închisoare cu executare, Gică Ștefănache, de la Poliția Orașului Otopeni, pentru că l-a favorizat pe criminal, într-un dosar pe care polițistul l-a avut în lucru. Nicolae Vlad a fost acuzat că în seara zilei de 15 august 2012 a abordat-o pe japoneza de 20 de ani în Aeroportul „Henri Coandă” Otopeni, oferindu-și ajutorul pentru a-i găsi un taxi care să o ducă la Gara de Nord, de unde aceasta ar fi trebuit să ia un tren către Craiova. Două zile mai târziu, în 17 august, la marginea unei păduri din Corbeanca, a fost descoperit cadavrul studentei, acoperit cu frunze și prezentând urme de violență. Pe lângă cazul studentei, Nicolae a fost judecat pentru alte cinci fapte de tâlhărie, șapte fapte de viol și violare de domiciliu, două fapte de lipsire de libertate în mod ilegal, ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, loviri și alte violențe, precum și de distrugere.
Tot anul acesta, avocatul brașovean Victor Teodorescu, acuzat că a plătit un asasin pentru a-i ucide soția, a fost condamnat definitiv de instanța supremă la 25 de ani de închisoare cu executare. Teodorescu a fost judecat pentru instigare la omor calificat după ce, la sfârșitul lunii martie 2011, l-a determinat pe Erwin Victor Preșmereanu să-i ucidă soția. Potrivit procurorilor, scopul crimei ar fi fost acela de a încasa prima de asigurare a femeii în valoare de 150.000 de euro. Violeta Teodorescu a fost omorâtă în 29 martie 2011, în locuința sa, cu 25 de lovituri, cu un cuțit și cu un levier.
Condamnări definitive și pentru trei foști edili
La 20 septembrie, fostul primar al Craiovei Antonie Solomon a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare în dosarul de corupție, aceeași pedeapsă fiind dispusă în cazul omului de afaceri Cornel Penescu. În acest dosar, Solomon a fost acuzat că a primit 50.000 de euro mită de la Cornel Penescu, acționar principal al firmei PIC din Pitești, pentru a-i facilita acestuia diverse servicii în Craiova.
În 3 octombrie, instanța supremă a decis condamnarea fostului primar al municipiului Hunedoara Ovidiu Hada la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice și complicitate la conflict de interese. În același dosar a fost condamnat și Nicolae Dan, fost viceprimar al municipiului Hunedoara, care a primit trei ani de închisoare cu executare, pentru aceleași infracțiuni. Condamnările au venit după ce, în 2009, Primăria Hunedoara a încheiat cinci contracte de achiziții publice (în principal, servicii de consultanță și închiriere de utilaje) de la SC Aris Mondo Consulting SRL, firmă controlată de Ioan Țiplea, potrivit DNA. Aceste contracte de achiziții publice au fost încheiate nelegal în perioada aprilie – iunie 2009, sub coordonarea inculpaților Ovidiu Marius Hada, Dan Nicolae Robert, dar și a Danielei Arieta Căpâlnă, șefa serviciului financiar-contabilitate. Valoarea totală a contractelor a fost de 171.212, 36 de lei (aproximativ 40.764 de euro).
Fostul președinte al Consiliului Județean Gorj Nicolae Mischie a fost condamnat definitiv, în 18 martie, la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență și luare de mită, instanța supremă menținând decizia luată anterior de Curtea de Apel Timișoara. Mischie a fost anchetat în 2004 și trimis în judecată de DNA pentru că, în calitate de președinte al Consiliului Județean Gorj, i-ar fi cerut omului de afaceri Clement Mocanu să îi renoveze vila din Târgu Jiu, moștenită de la o mătușă, în schimbul facilitării accesului acestuia la o serie de contracte cu unitățile din minerit și energie. Mocanu s-a autodenunțat în 2004.
În închisoare se află și fostul președinte al organizației municipale PNG Brașov Adrian Mureșan, condamnat definitiv de instanța supremă, în 21 mai, la opt ani de închisoare cu executare pentru lipsire de libertate. Mureșan a fost acuzat că a sechestrat, în 2008, un om de afaceri, pe care l-a obligat să-i vândă un teren la un preț mult sub valoarea pieței. În același dosar au mai fost condamnați șase complici ai acestuia, între care fostul președinte al organizației județene PNG Brașov Marian Aurel Arișanu, la șapte ani de închisoare pentru șantaj, Radu Dârjan, Gheorghe Marius Dârjan, Gabriel-Darie Aculov și Adrian Frandeș, la câte opt ani de închisoare pentru lipsire de libertate, notarul Viorel Tudorache, la șapte ani de închisoare pentru șantaj sub forma complicității, și avocata Anamaria Burcă (fosta soție a lui Adrian Mureșan), la un an de închisoare cu suspendare pentru mărturie mincinoasă. Mureșan a fost dat în urmărire națională, în 24 mai, fiind prins de polițiști și încarcerat la Penitenciarul Codlea, la începutul lunii iunie.
Bălășescu și Ciofu, printre foștii magistrați ajunși la închisoare
Cătălin Nicolae Șerban, fostul vicepreședinte al Curții de Apel Timișoara, a fost condamnat definitiv, în 18 iunie, de instanța supremă la cinci ani de închisoare în dosarul în care a fost judecat pentru că a cerut 60.000 de euro, din care a primit 50.000 de euro, pentru a interveni în soluționarea favorabilă a două dosare civile privind privatizarea societății Moldomin. În același caz au fost condamnați și Adrian Dan Rus, reprezentant al Mineco AG în România la data comiterii faptelor, la doi ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere pentru cumpărare de influență, și Ioan Marian Mihăilă, profesor universitar în cadrul Universității „Eftimie Murgu” din Reșița, la trei ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere, pentru complicitate la trafic de influență.
Fostul procuror Ioan Ciofu, de la Parchetul instanței supreme, acuzat că a primit bani pentru ca omul de afaceri Adrian Porumboiu să fie pus sub acuzare pentru infracțiuni economice, a fost condamnat definitiv, în 11 februarie, la trei ani de închisoare cu executare. De asemenea, instanța supremă a decis condamnarea Maricicăi Ioviță, cea care i-a dat 10.000 de euro lui Ciofu, la doi ani de închisoare cu executare. Potrivit DNA, în perioada mai – august 2006, Ioan Ciofu, în calitate de procuror la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (unde s-a întors după ce a fost revocat de la DNA, ulterior cerând să fie transferat la Parchetul Curții de Apel Iași), ar fi pretins și primit eșalonat, de la Ioviță, foloase în valoare totală de aproximativ 10.000 de euro, reprezentând bani (5.500 de euro și 4.000 de lei) și bilete de avion pe numele rudelor, pentru călătorii în orașe din Europa și Asia. În schimb, procurorul Ioan Ciofu s-a angajat să instrumenteze în mod părtinitor un dosar penal, astfel încât omul de afaceri Adrian Porumboiu să fie pus sub învinuire pentru săvârșirea unor infracțiuni de natură economică, iar, ulterior, dosarul să fie declinat la DNA.
Condamnare definitivă, respectiv cinci ani de închisoare cu executare, a primit anul acesta, pentru luare de mită, și fostul procuror Maximilian Bălășescu. În același dosar, Cristian Marian Ene și Marian Simirianu au primit câte patru ani cu executare. Potrivit rechizitoriului, în ianuarie 2012, Maximilian Bălășescu, cu ajutorul lui Cristian Ene și Marian Simirianu, a pretins de la o persoană (denunțătoare în cauză), cu titlu de mită, o sumă de bani. În 31 ianuarie, Ene a fost prins în flagrant luând de la denunțător, în numele procurorului, 90.000 de lei și 80.000 de euro, ca primă tranșă a sumei totale pretinse, potrivit DNA.
Nici Serviciul Român de Informații nu a fost ocolit de condamnări în 2013.
Astfel, generalul (r) SRI Ovidiu Soare, fost șef al Inspectoratului pentru Apărarea Constituției și Securitate Economică, a fost condamnat definitiv, în 4 februarie, de instanța supremă la trei ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere, pentru corupție, iar fostul consilier prezidențial Cico Dumitrescu a fost achitat. Aceeași pedeapsă a primit-o și colonelul (r) SRI Gheorghe Dumitrache, care, împreună cu Soare, și-a traficat influența, pretinzând și primind de la oameni de afaceri din Prahova sume importante de bani și bunuri materiale în schimbul protecției acordate, atât în domeniul economic, cât și în domeniul activității organelor judiciare, dar și de justiție.
De asemenea, la 7 iunie, Einan Aifer, maior în cadrul Serviciului Român de Informații (SRI) la data comiterii faptelor, a primit trei ani și șase luni de închisoare cu suspendare sub supraveghere pentru trafic de influență. Maiorul a fost acuzată că în perioada 2009-2010 a luat 6.100 de euro de la un bărbat căruia i-a spus că poate interveni pentru angajarea lui într-o unitate SRI din București și a soției acestuia în Parlament.
Generalii de armată Marin Măciucă și Adrian Tilincă, ambii în rezervă, au fost condamnați definitiv, în 28 mai, de instanța supremă la patru ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu, în dosarul uniformelor Ripstop. Acest dosar a vizat modul în care a fost atribuită licitația pentru achiziționarea de țesătură tip Ripstop pentru confecționarea uniformelor militare, procurorii anticorupție susținând că, prin favorizarea unei firme de către conducerea Comandamentului Logistic al Armatei, s-a creat un prejudiciu de aproape trei milioane de euro.
Sergiu Băhăian, 26 de ani de închisoare pentru omor și înșelăciune
Fostul patron al societății Sabina Product și finanțator al clubului de fotbal Gloria Buzău, Sergiu Băhăian, a fost condamnat definitiv de instanța supremă, în 3 aprilie, la 26 de ani de închisoare, în dosarul de înșelăciune, omor, instigare la omor calificat și fals. Băhăian a fost judecat pentru că constituit un grup infracțional organizat, la care au aderat și Emilian Leonte, Ionel Ulezu și Petrică Captalan, în scopul de a obține beneficii materiale importante, prin inducerea în eroare a mai multor societăți comerciale, cu ocazia încheierii și executării unor contracte de leasing. Ulterior, instigați de Băhăian, alți doi complici ai acestuia i-au omorât pe Leonte, Ulezu și Captalan.
Mai mulți șefi din companii de energie au primit, și ei, condamnări definitive anul acesta
Fosta conducere a Electrica Banat a fost condamnată definitiv de instanța supremă la pedepse între unu și patru ani de închisoare cu executare sau cu suspendare, pentru fapte de corupție. Livius Ioan Milea, fost director general al FDFEE Electrica Banat (fostă filială teritorială de stat, în prezent privatizată, a societății Electrica SA), a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare, Gheorghe Erimescu, fost director comercial la SISEE Electrica Banat (sucursală de întreținere și servicii din cadrul Electrica SA), a primit patru ani de închisoare cu executare, Sorin Boc, fost director economic la SISEE Electrica Banat, a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare cu executare, iar asociatul lui Georgică Cornu la grupul de firme Izometal – Confort, Lucian Caraiman, care la data faptelor de care este acuzat era director de marketing la SC Confort SA și agent comercial la SC Izometal SA, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare. În același dosar, au mai primit pedepse cu închisoare, cu suspendare, Iulia Anca Crudu, fost șef Serviciu Aprovizionare la SISEE Electrica Banat, și Ion Șalvari, fost funcționar în cadrul Biroului Administrarea Patrimoniului la FDFEE Electrica Banat.
Într-un alt dosar, fostul director al RADET București Gheorghe Dabela a fost condamnat definitiv, în 26 noiembrie, de instanța supremă, la trei ani de închisoare cu executare, în dosarul în care a fost acuzat că a primit mită peste jumătate de milion de euro, pentru derularea unui contract de modernizare a regiei. Potrivit anchetatorilor, în perioada 1998-2002, persoane din conducerea RADET și intermediari ar fi pretins și primit, în mod repetat, de la reprezentanții firmei germane Preussag Rohrsanierung GmbH, bani și bunuri în valoare totală de peste jumătate de milion de mărci germane, prin transferuri bancare sau cash, pentru încheierea contractului economic și pentru asigurarea ritmicității plăților. Dabela ar fi luat mită 100.000 de euro, restul până la 500.000 de euro fiind împărțiți între cei șapte complici ai acestuia.
În 2013 s-a dat verdictul final și în dosarul fostului lider sindical Marius Petcu. Acesta a fost condamnat definitiv, în 12 februarie, la șapte ani de închisoare cu executare pentru fapte de corupție, după ce ar fi primit aproape 1,4 milioane de lei de la administratorul unei firme, în schimbul atribuirii unui contract pentru lucrări la un centru din Snagov. Procurorii au stabilit că, în perioada septembrie 2009 – martie 2011, în calitate de președinte al Federației Sanitas, Petcu ar fi primit de la Petre Scrieciu, administratorul unei societăți comerciale, denunțător în cauză, sume de bani totalizând 1.398.400 lei, în schimbul atribuirii către firma acestuia a unui contract de execuție lucrări.
Anul acesta a fost condamnat definitiv și președintele Blocului Național al Revoluționarilor, Dorin Lazăr Maior, care a primit șapte ani de închisoare cu executare, pentru șantaj, în dosarul „Romexterra”. În același dosar au fost condamnați omul de afaceri Ovidiu Tition, la patru ani de închisoare cu executare, și Florina Aprofirei, la trei ani de închisoare cu suspendare. Dorin Lazăr Maior, Ovidiu Tition, Florina Aprofira au fost trimiși în judecată în 2006, de procurorii DNA Brașov, care i-au acuzat că ar fi șantajat doi oameni de afaceri, printre care și pe fostul director adjunct de la Romexterra Bank Brașov Mihai Matepiuc, pentru modul ilegal în care se acordau credite la banca respectivă. Maior i-ar fi amenințat pe cei doi oameni de afaceri că îi va denunța dacă nu primește de la fiecare câte un milion de lei.
În afara condamnării din dosarul fostului edil Antonie Solomon, omul de afaceri Cornel Penescu a primit doi ani și șase luni de închisoare cu suspendare în dosarul cunoscut ca „mită la Garda Financiară”. În acest dosar, fostul director al firmei Pic Gheorghiță Pieca a fost condamnat doi ani de închisoare cu suspendare. În 2009, Penescu a fost acuzat de DNA de faptul că le-ar fi dat mită, prin intermediul lui Pieca, lui Nicușor Liviu Mîrțoiu și Iulian Popescu, comisari superiori în cadrul Gărzii Financiare – Secția Argeș. Potrivit anchetatorilor, în 20 martie 2007, Mîrțoiu și Popescu ar fi primit câte o mie de lei de la Gheorghe Penescu, prin intermediul lui Gheorghiță Pieca, pentru a face un control superficial, astfel încât să nu constate neregulile existente și să nu dea sancțiuni celor două firme controlate de Penescu, SC Muntenia Aliment SRL și SC Onita SRL.
16 ani de închisoare, cea mai mare condamnare într-un dosar DNA
În 9 mai, instanța supremă l-a condamnat definitiv la 16 ani de închisoare cu executare pe Radu Ion Fotino, revendicatorul terenurilor din cartierul ANL „Henri Coandă”, acuzat de înșelăciune prin afaceri cu terenuri. Alături de acesta au fost condamnați Andra Luminița Râșnoveanu, la 11 ani de închisoare, și Romulus Benone Dragomir, la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Pedeapsa de 16 ani de închisoare este cea mai mare dispusă într-un dosar, de la înființarea structurii anticorupție.
Un alt dosar este cel al preotului de la Catedrala Arhiepiscopală din Constanța Gabriel Bucică, acuzat de trafic de etnobotanice după ce a livrat colete cu astfel de substanțe liderului unei grupări de traficanți din Vaslui. Preotul a fost condamnat definitiv în 2 iulie, de Curtea de Apel Iași, la patru ani de închisoare cu executare. El a fost judecat pentru că a livrat, în 2012, mai multe colete cu etnobotanice, pe care le lua din Portul Constanța, către liderul unei rețele de comercializare a unor astfel de substanțe în Vaslui.
În 2013 a fost condamnat definitiv, la trei ani de închisoare cu suspendare, și fostul profesor de sport de la Liceul „Jean Monnet” din Capitală Octavian Vișan, judecat pentru întreținerea de acte sexuale cu o elevă. Magistrații Curții de Apel București au hotărât să-i scadă din pedeapsa aplicată de prima instanță, respectiv de trei ani și șase luni. Vișan a fost pus sub acuzare după ce Oana Raluca Racoviță, elevă la Liceul „Jean Monnet”, a reclamat, la Secția 1 Poliție, că profesorul Octavian Vișan a violat-o în timpul unei excursii la Predeal.