Parlamentarii și miniștrii, PERSOANE EXPUSE PUBLIC în legea SPĂLĂRII BANILOR

Comisia Juridică a Camerei Deputaților a admis, în ședința de marți, un amendament la proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, potrivit căruia „persoane expuse public sunt persoanele fizice care exercită sau au exercitat funcții publice importante”.

„În sensul prezentei legi, prin funcții publice importante se înțeleg: șefi de stat, șefi de guvern, miniștri și miniștri adjuncți sau secretari de stat; membri ai Parlamentului sau ai unor organe legislative centrale similare; membri ai organelor de conducere ale partidelor politice; membri ai curților supreme, ai curților constituționale, sau ai altor instanțe judecătorești de nivel înalt ale căror hotărâri nu pot fi atacate decât prin căi extraordinare de atac; membri ai organelor de conducere din cadrul curților de conturi sau membrii organelor de conducere din cadrul consiliilor băncilor centrale; ambasadori, însărcinați cu afaceri și ofițeri superiori în forțele armate; membrii consiliilor de administrație și ai consiliilor de supraveghere și persoanele care dețin funcții de conducere ale regiilor autonome, ale societăților cu capital majoritar de stat și ale companiilor naționale; directori, directori adjuncți și membri ai consiliului de administrație sau membrii organelor de conducere din cadrul unei organizații internaționale”, prevede amendamentul adoptat.

După împlinirea unui termen de un an de la data la care persoana a încetat să mai ocupe o funcție publică importantă, entitățile raportoare nu mai consideră persoana respectivă ca fiind expusă public, au mai decis deputații juriști.

Președintele Comisiei juridice din Camera Deputaților, Nicușor Halici, a afirmat că legea nu are legătură cu politica.

„Nu are nicio legătură cu politica această transpunere a celor două Directive, e vorba de punerea unor sume de bani, de deschiderea de conturi de persoanele strict enumerate în alin. 2 al articolului 3, doar acelea care trebuie să bifeze, în cazul deschiderii unui cont sau a unei tranzacții, și o să vedeți pragurile ulterior în cuprinsul legii, pe aceste chestiuni, că este o persoană expusă public. Nu are nicio legătură cu activitatea intrinsecă, ba din contră, este un fel de protecție spun instituțiile abilitate, deci nu are nicio legătură cu politica și nici cu activitatea în sine a persoanelor expuse public”, a arătat deputatul PSD.

Deputatul UDMR Marton Arpad a spus, în cadrul dezbaterilor, că se teme ca politicienii din listă să nu ajungă „penali”.

„Temerea mea izvorăște din sentimentul pe care îl am că având în vedere textele propuse în preluarea Directivei, în cazul nostru interpretarea prezenței acestui art.3 cu prevederile legii va fi exact contrariul a ceea ce ne-ați spus, adică aceste persoane vor deveni penali din start cu ghilimelele de rigare, din moment ce am adoptat legea”, a declarat parlamentarul Uniunii.

Șeful Comisiei juridice l-a contrazis pe deputatul UDMR.

„Nu sunt de acord cu această idee și vă spun de ce, pentru că așa cum v-am citit la început, legea abrogă o altă lege, 166/2002 care culmea conține aceleași categorii de persoane și care până azi nu au făcut obiectul niciunui proces sau niciunui interes care să ducă în zona asta de politică și instituțiile și-au făcut treaba”, a declarat Halici.

Potrivit legii discutată marți, în Comisia Juridică a Camerei Deputaților, unitatea de informații financiare a României este Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). Oficiul este autoritatea care coordonează realizarea evaluării riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului la nivel național.

Proiectul legislativ spune că reprezintă „entități raportoare” instituțiile de credit și cele financiare, instituțiile financiare, administratorii de fonduri de pensii private, furnizorii de servicii de jocuri de noroc, auditorii, experții contabili, persoanele care acordă consultanță fiscală, notarii, avocații, executorii judecătorești, agenții imobiliari, fundațiile și asociațiile, precum și „alte entități care comercializează bunuri sau prestează servicii, în măsura în care efectuează tranzacții în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacția se execută printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni ce par a avea o legătură între ele”.

Aceste entități raportoare sunt obligate să transmită ONPCSB „un raport pentru activitate suspectă” dacă acestea „cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că: bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni sau au legătură cu finanțarea terorismului; sau persoana sau împuternicitul/reprezentantul/mandatarul acesteia nu sunt cine pretind a fi”.