Parlamentul European a votat Directiva anti-fumat. Când dispar țigările mentolate de pe piața românească

Parlamentul European a votat, marți, la Strasbourg, proiectul de lege care interzice țigările slim, cele cu aromă de mentă sau de fructe vor fi interzise. Directiva europeană prevede, de asemenea, ca 65% din ambalajul pachetelor de țigări să fie acoperit cu imagini care conțin avertismente privind riscurile pentru sănătate. Totodată, potrivit legii care a trecut de legislativul european, țigările electronice vor putea fi vândute doar dacă vor invoca beneficii asupra sănătății. Foarte important, însă, decizia nu este definitivă, ea trebuind să treacă și de Consiliul Uniunii Europene, cea de-a doua instituție implicată în mecanismul de codecizie a Uniunii Europene. Astfel, după votul de marți, urmează negocieri dificile și îndelungate cu Consiliul UE pentru o versiune finală a Directivei anti-fumat.

Scopul controversatei legi este de a descuraja fumatul în rândul tinerilor. Raportorul Linda McAvan, eurodeputatul responsabil de acest proiect de lege, a declarat că aceste măsuri sunt necesare, ținând cont de faptul că incidența fumatului în rândul tinerilor este tot mai mare. „Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că majoritatea fumătorilor din statele membre sunt tineri. Trebuie să stopăm acest fenomen”, a mai spus McAvan, potrivit Parlamentului European.

Reacția ministerului Sănătății la decizia luată astăzi de PE: „Comentez această decizie ca ministru al Sănătății”

Contactat de gândul, ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu, a precizat că susține orice decizie a Parlamentului European dacă aceasta este în beneficiul populației. „Știu că există diferențe de opinii în ceea ce privește această directivă între raportul care a ieșit de la comisie din Parlament și ceea ce dorește Comisia Europeană. Orice prevedere care înseamnă reducerea fumatului mai ales în rândurile tinerilor este binevenită. Orice prevedere care are ca scop reducerea fumatului în rândul populației este binevenită, pentru că în felul acesta se micșorează riscurile cauzate de fumat”, a declarat șeful de la Sănătate.

În urmă cu patru luni Guvernul României, prin vocea fostului ministru al Economiei, Varujan Vosganian, cerea Comisiei Europene să nu interzică țigările sibțiri, pe cele lunigi sau mentolate, motivând că astfel bugetul țării noastre ar fi mai mic cu un miliard și jumătate de lei, numai din accize.

Întrebat ce anume a determinat Executivul să își schimbe punctul de vedere, Nicolăescu a punctat: „Nu îmi dați exemplu ce a spus un minister sau altul. Eu vorbesc numai din punctul de vedere al ministerului Sănătății, pentru că aici este lucru care mă interesează pe mine în mod deosebit”.

Ce se schimbă în legislația europeană privind fumatul

● 65% din suprafața pachetului de țigări va trebui să fie acoperită cu avertismente privind riscurile pentru sănătate. Aceste avertismente trebuie să fie menționate atât pe fața, cât și pe spatele pachetului de țigări. În prezent, avertismentele privind riscurile la care se expun persoanele care fumează ocupă între 30% (față) și 40% (verso) din suprafața pachetului de țigări. În prima versiune, cea a Comisiei, avertismetele de sănătate trebuiau să acopere 75% din suprafața pachetului de țigări.

● Țigările electornice vor putea fi cumpărate doar dacă respectă anumite reguli. Astfel, acestea vor putea fi vândute doar dacă invocă proprietăți curative sau preventive. Cele care nu au aceste mențiuni vor trebuie să conțină maxim 30 de mg/ml de nicotină și să fie însoțite de avertismente privind riscurile asupra sănătății. Mai mult, aceste dispozitive nu vor mai putea fi vândute persoanelor sub 18 ani.

● O serie de aditivi, dar și de arome vor fi interzise, se mai arată în propunerea legislativă care a fost votată astăzi de parlamentul European. Astfel, vor fi interzise de la comercializare țigările cu aromă de mentă sau de fructe. Prin această decizie se dorește ca țigările să nu mai fie atractive pentru tineri.

Fumatul ucide aproape 700.000 de europeni anual

Propunerea de revizuire a actualei legislații europene urmărește să tragă un semnal de alarmă asupra consecințelor negative ale consumului de tutun (diferite tipuri de cancer, afecțiuni cardiovasculare, risc crescut de orbire, impotență, fertilitate redusă, impact asupra fătului nenăscut etc.).

„Tutunul este cea mai importantă cauză de moarte prematură în UE, fiind responsabil de aproape 700.000 de decese în fiecare an. Propunerea se concentrează asupra începerii consumării produselor din tutun, în special de către tineri, luând în considerare faptul că 70% din fumători încep să fumeze înaintea vârstei de 18 ani, iar 94% înaintea vârstei de 25 de ani”, se arată în textul Parlamentului European.

Ce urmează acum: când va deveni directiva anti-fumat lege românească

Potrivit Tratatului de la Lisabona, Parlamentul și Consiliul UE au putere de codecizie, adică adoptă legi împreună. Comisia Europeană, care are inițiativa legislativă, a propus această directivă în 19.12.2012. Propunerea Comisiei a primit aviz favorabil în comisia de Mediu și Sănătate Publică (ENVI) a Parlamentului European, în 10 iulie 2013.

O directivă europeană stabilește obiectivele care trebuie atinse de cele 28 de state membre, dar lasă mijloacele la latitudinea autorităților naționale, a căror sarcină este adaptarea legislației europene la cea națională. Aceasta înseamnă, în cazul directivei anti-fumat, că, spre exemplu, România are o marjă de manevră pentru a adapta această lege, dacă ea va trece și de Consiliu. Vezi aici întregul parcurs legislativ al Directivei anti-fumat.

După votul de marți, raportorul Linda McAvan are mandat să negocieze cu Consiliul pentru versiunea finală legii.

Cum Consiliul a stabilit deja, în interiorul miniștrilor celor 28, că se va opune interzicerii țigaretelor slim, negocierile care încep acum vor fi deosebit de dure și ar putea dura mai multe luni. Un punct în care ambele instituții sunt de acord în acest moment este interzicerea țigărilor mentolate și cu alte arome și impunerea unor avertismente mai mari pe pachete. După cum este normal, este de așteptat ca și în interiorul Consiliului să fie poziții diferite, fiecare stat având propriile interse.

Spre exemplu, România nu este avantajată de trecerea amendamentului privind țigările slim și cele mentolate, întrucât acestea reprezintă 15% din piața totală românească. În plus, pentru țara noastră, accizele – care provin și din industria tutunului – au adus încasări de 9,9 miliarde de lei la bugetul de stat în primul semestru din 2013. În anul precedent, încasările din accize au fost de 20,1 miliarde de lei, respectiv 3,4% din PIC și 10,5% din venturile totale colectate la bugetul de stat, potrivit datelor făcute publice în execuția bugetului general consolidat pe 2012 și primul semestru din 2013.

Totuși, chiar și în varianta puțin probabilă că legea va trece de Consiliu în varianta în care a plecat marți din Parlament, va mai dura până ca ea să fie integrată în legislația românească. Mai exact, din momentul în care Consiliul de Miniștri și Parlamentul European adoptă această lege (cel mai probabil, în prima parte a lui 2014), cele 28 de state membre au 18 luni la dispoziție pentru a adapta directiva la legislația națională – și a o face, deci, lege românească. Pe urmă, producătorii au trei ani pentru a renunța la țigările aromate, iar termenul se extinde cu încă cinci ani pentru țigaretele mentolate. Aceasta înseamnă că, în cel mai rău caz pentru industria tutunului din România, țigările mentolate vor dispărea de pe piață în 2023.