Parlamentul European a votat reducerea emisiilor de CO2 ale statelor membre cu 40% până în 2030

Parlamentul European a adoptat marți un act normativ care prevede înăsprirea ţintelor naţionale referitoare la reducerea emisiilor de CO2, adoptând totodată un obiectiv mai ambiţios privind absorbţiile de carbon ale ecosistemelor naturale precum pădurile pentru a reduce, până în 2030, gazele cu efect de seră cu până la 57% comparativ cu 1990.

Primul act normativ adoptat astăzi, cu 486 de voturi pentru, 132 împotrivă și 10 abțineri, are în vedere revizuirea aşa-numitului Regulament privind partajarea eforturilor. Textul stabileşte reduceri anuale obligatorii ale emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) pentru transporturile rutiere, încălzirea clădirilor, agricultură, micile instalaţii industriale şi gestionarea deşeurilor pentru fiecare stat membru al Uniunii şi reglementează în momentul de faţă circa 60% din toate emisiile din Uniune, informează Parlamentul European printr-un comunicat.

Astfel, textul revizuit creşte obiectivul de reducere a GES pentru 2030 de la 30% la 40% comparativ cu nivelurile din 2005. Pentru prima oară, toate ţările Uniunii trebuie acum să reducă emisiile de GES cu 10%-50%, în funcţie de ţară. Obiectivele pentru 2030 ale fiecărui stat membru sunt stabilite în funcţie de PIB-ul pe cap de locuitor şi de raportul cost-eficacitate. De asemenea, statele membre vor trebui să garanteze anual că nu depăşesc nivelul anual de emisii de gaze cu efect de seră alocate.

POLITICĂ Crin Antonescu, posibil candidat PSD – PNL la prezidențiale, a fost președinte INTERIMAR al României și a dispărut 10 ani din viața publică

15:56

ULTIMA ORĂ PSD și PNL au convocat, separat, ședințe cu șefii de partide, duminică seara, după consultările de la Cotroceni

15:55

„Prin această lege, facem un mare pas înainte spre atingerea obiectivelor climatice ale Uniunii. Noile norme referitoare la reducerea emisiilor naţionale garantează că toate statele membre îşi aduc contribuţia în acest sens şi că eliminăm diverse lacune existente”, a declarat raportoarea Jessica Polfjärd (PPE, Suedia).

PE adoptă un obiectiv și mai ambițios privind absorbțiile de carbon pentru 2030

Cel de al doilea act normativ, adoptat marţi, cu 479 voturi pentru, 97 voturi împotrivă și 43 abțineri, vizează revizuirea regulamentului referitor la sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinaţiei terenurilor şi silviculturii (LULUCF). Acesta urmăreşte îmbunătăţirea absorbanţilor naturali de carbon pentru ca Uniunea Europeană să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 şi pentru a îmbunătăţi biodiversitatea, aşa cum prevede Pactul verde european, transmite PE într-un comumicat.

Obiectivul Uniunii Europene pentru 2030 referitor la absorbţiile nete de gaze cu efect de seră (GES) în sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinaţiei terenurilor şi silviculturii va fi stabilit la 310 milioane de tone de CO2 echivalent, o cantitate cu aproximativ 15% mai mare decât cea vizată actual. Noul obiectiv al Uniunii ar trebui să reducă, până în 2030, emisiile de gaze cu efect de seră din Uniune cu circa 57% (faţă de obiectivul precedent de 55%), comparativ cu nivelurile din 1990.

Toate ţările Uniunii vor avea obiective obligatorii la nivel naţional pentru 2030 referitoare la absorbţiile şi emisiile din LULUCF pornind de la nivelurile recente de absorbţie şi de la potenţialul lor de creştere. Normele actuale se vor aplica până în 2025, iar ţările Uniunii vor trebui să se asigure că emisiile din sectorul LULUCF nu depăşesc cantitatea de emisii absorbite. Din 2026, ţările Uniunii vor avea un buget pe patru ani, pentru perioada 2026-2029, în loc de obiective anuale obligatorii.

„Absorbanţii din Uniunea Europeană au înregistrat un declin în ultimul deceniu. Această lege va obliga sectorul exploatării terenurilor să contribuie la combaterea crizei climatice. Acum avem un obiectiv mai ambiţios şi o serie de garanţii, precum date de o calitate superioară şi cerinţe de raportare mai stricte, mai multă transparenţă, dar şi o revizuire până în 2025”, a declarat raportul Ville Niinisto (Verzi/ALE, Finlanda).

Parlamentul European a aprobat ambele legi cu o majoritate confortabilă. În lunile următoare legile urmează să fie supuse votului în statele membre UE şi, dacă vor fi aprobate, vor intra în vigoare.