Judecătorii CCR au admis contestația Partidului Pirat din România la legea partidelor politice 14/2003. CCR a declarat neconstituțional, cu majoritate de voturi, articolul 19, aliniatul 3, al acestei legi, care prevede că „Lista trebuie să cuprindă cel puțin 25.000 de membri fondatori, domiciliați în cel puțin 18 din județele țării și municipiul București, dar nu mai puțin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste județe și municipiul București”.
Contestația la CCR a fost depusă de Partidul Pirat din România, cu sediul în Cluj, și de membrii săi fondatori, Petru Bulumac, Ionuț Cucu și Claudiu Mărginean. Organizația nu este un partid în sensul legii din România, nefiind înregistrat. Tocmai din cauza legii restrictive pentru înregistrarea ca partid, membrii săi fondatori au lansat acest demers la CCR.
Conform unui document prezentat pe site-ul Partidului Pirat, cei trei membri fondatori au solicitat la Tribunalul București, în 2014, înregistrarea partidului fără liste de susținători așa cum obligă legea partidelor politice. Ei au contestat această lege la Curtea Constituțională, în cadrul acestui proces. Tribunalul București, secția a V-a Civilă, le-a admis cererea în iunie 2014 și a suspendat procesul.
În procesul de la Tribunalul București, Partidul Pirat a motivat că legea care impune minimum 25.000 de semnături pentru înființarea unui partid în România contravine articolului 40 din Constituție, care prevede că „cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate și în alte forme de asociere”. Această limitare impusă de lege ar suprima dreptul garantat de Constituție, au motivat cei trei fondatori ai Partidului Pirat.
Conform prezentării de pe pagina sa de internet, Partidul Pirat militează împotriva cenzurii internetului, pentru reforma legii dreptului de autor, pentru protecția libertății cuvântului, dreptului la viață intimă și pentru „asigurarea fiecărei familii din România cu necesarul unei vieți demne”.