Patapievici, despre misiunea ICR: O agendă europeană a fost schimbată cu una naționalistă

Președintele Institutului Cultural Român (ICR), Horia-Roman Patapievici, a declarat, marți, pentru MEDIAFAX că prin OUG nr. 27/ 2012 a fost modificată misiunea ICR, în sensul schimbării unei agende europene cu una naționalistă.

Patapievici a subliniat că prin Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 27/ 2012 nu este schimbată doar afilierea instituției pe care o conduce, care trece „de la autoritatea simbolică a președintelui în subordinea efectivă a Senatului”, ci se modifică și misiunea ICR, care urmează să se ocupe de „identitatea națională a românilor” de peste granițe, așa cum este stipulat în preambulul actului normativ și așa cum a precizat și ministrul Culturii, Puiu Hașotti.

Patapievici a mai spus că ministrul Culturii a recunoscut că scopul OUG nu era numai schimbarea subordonării, ci și schimbarea misiunii, la respectarea căreia ar putea veghea numai Senatul.

„Avem de-a face cu subordonarea politică pentru a supraveghea ceea ce ministrul Culturii a numit misiunea centrală a instituției (ICR, n.r.)”, a spus Patapievici.

Președintele ICR, care a anunțat că își va da demisia, a mai spus că schimbarea misiunii ICR înseamnă trecerea de la promovarea culturii române în străinătate, „în maniera deschisă și cosmopolită” în care o făcea institutul, la preocuparea pentru „identitatea națională a românilor”.

Potrivit textului OUG nr. 27/ 2012, aceasta a fost adoptată „având în vedere necesitatea consolidării și amplificării, sub diferite forme, a relațiilor culturale cu comunitățile românești de peste hotare, în scopul păstrării și perpetuării identității naționale, deziderat de o importanță deosebită în contextul fenomenului de globalizare” și „luând în considerare faptul că neadoptarea măsurilor propuse (…)va duce, pe de o parte, la prelungirea efectelor profund negative ale unor stări de lucruri care tind să afecteze, cu titlu de permanență, sentimentul de apartenență la națiunea română a celor stabiliți, vremelnic, în alte state”.

„O agendă europeană a fost schimbată cu una naționalistă”, a mai declarat Patapievici.

Horia-Roman Patapievici a declarat, la sfârșitul lunii iunie, că, dacă Curtea Constituțională va decide că este constituțională Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 27/ 2012, prin care ICR trece de la Președinție în subordinea Senatului și este modificată misiunea institutului, întreaga conducere ICR își va da demisia.

Curtea Constituțională a decis, marți, că OUG nr. 27/ 2012 este constituțională, respingând excepția de neconstituționalitate ridicată de Avocatul Poporului.

Patapievici a mai declarat, marți, pentru MEDIAFAX că aspectul sesizat de Avocatul Poporului este cel al caracterului de urgență, Curtea Constituțională distingând între decizia politică și caracterul de urgență, pe care l-a considerat legitim.

Patapievici a precizat că cei din conducerea ICR rămân „în același cadru” și vor demisiona după „rezolvarea câtorva chestiuni de gestiune punctuală, legată de reducerea severă a bugetului” institutului.

Ministerul Finanțelor a informat ICR, printr-o adresă, că vor fi operate o serie de modificări, incluzând reducerea bugetului institutului, de 43 de milioane de lei, cu 14,5 milioane de lei, reprezentând mai mult de o treime. Ministerul a cerut, totodată, ICR să se încadreze în restul sumei prevăzute în bugetul aprobat la sfârșitul anului trecut, respectiv în 28,5 milioane de lei, urmând ca reducerea să fie și operată, au precizat pentru MEDIAFAX reprezentanții ICR.

Însă ICR a cheltuit sau angajat în proiecte aflate în derulare suma de 29 de milioane de lei, astfel că, până la sfârșitul acestui an, ar trebui să funcționeze cu minus 500.000 de lei, pentru a respecta cererea Ministerului Finanațelor.

Patapievici a precizat că, potrivit bugetului de stat, ICR avea angajate o serie de alocări bugetare.

„Nu se poate să fii anunțat că nu mai ai niciun ban, în condițiile în care tu ai funcționat ca o instituție normală”, a spus președintele ICR.

Guvernul a adoptat, pe 13 iunie, Ordonanța de Urgență 27, prin care ICR trece de sub autoritatea președintelui în subordinea Senatului, care, în termen de maximum 15 zile, numește atât conducerea operativă a institutului, cât și membrii Consiliului de conducere. Conducerea operativă a institutului va fi asigurată de un președinte, cu rang de secretar de stat, ajutat de doi vicepreședinți, numiți și revocați în/din funcție de plenul Senatului, cu votul majorității senatorilor prezenți, la propunerea Biroului Permanent al Senatului.

Conducerea operativă a ICR era asigurată de Horia Roman Patapievici – președinte – și Tania Radu și Mircea Mihăieș – vicepreședinți, însă Camera Deputaților a eliminat cele două funcții de vicepreședinte, prevăzute din 2011 în Legea de funcționare a institutului.

Pe 3 iulie, Gheorghe Iancu, care a sesizat Curtea Constituțională în cazul OUG nr. 27/2012, a fost revocat din funcția de Avocat al Poporului. Funcția a fost preluată interimar de Valer Dorneanu.

Curtea Constituțională a amânat pentru 31 iulie luarea unei decizii în legătură cu sesizarea de neconstituționalitate a OUG prin care ICR trece de la Președinție la Senat, neîntrunindu-se majoritatea necesară, la ședințele din 5 și 10 iulie, când trebuia luată în discuție legalitatea actului normativ.

Premierul Victor Ponta a spus despre ICR că era o instituție „mult prea politizată” și a acuzat „o lipsă de transparență totală” în cheltuirea fondurilor publice la nivelul institutului. „Nimeni din această țară nu mă va convinge că este mai democratic să lași o instituție cu bani publici să fie condusă de un singur om decât să fie controlată de o instituție cum este Senatul, unde sunt toate forțele politice”, a spus Ponta.

El a mai susținut că liderii grupurilor parlamentare PSD – PNL nu intenționează să îl schimbe pe Horia-Roman Patapievici de la conducerea Institutului Cultural Român, ci să asigure transparență în cheltuirea banilor publici, iar „agitația” creată pe această temă relevă că cineva are ceva de ascuns.

Conducerea ICR și-a argumentat „poziția de principiu” de a rămâne sub autoritatea Președinției, referindu-se la experiența audierilor sale în Comisia de cultură a Senatului, unde „atmosfera era dominată de un naționalism înverșunat și obtuz” și toate discuțiile erau politizate, și prin faptul că președintele, spre deosebire de un senator, trebuie să fie neutru din punct de vedere politic și ar avea mai mult de pierdut în ochii opiniei publice, decât de câștigat dacă ar interveni discreționar în programele ICR.

Mii de artiști și oameni de cultură dintre cei mai cunoscuți, ca Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Cristi Puiu, Oana Pellea, Mircea Cărtărescu, Herta Muller, Lucian Pintilie, Andrei Șerban, dar și oameni de afaceri din România, jurnaliști, inclusiv de la prestigioase publicații străine, organizații artistice, colaboratorii și publicul ICR din țară și din străinătate au cerut ca Guvernul să revoce această ordonanță, considerând-o un act de politizare a ICR și susținând falsitatea acuzațiilor de lipsă a transparenței și politizare de care ar fi dat dovadă instituția. Nu au lipsit manifestările în stradă, cea mai amplă – „Mișcarea papioanelor” – având loc pe 18 iunie la sediul ICR, cu participarea câtorva sute de oameni.