Patru ani de la Colectiv | Numărul paturilor pentru arși, deși dublat, rămâne insuficient: „Nicio țară din Europa nu are capacitatea de a gestiona un număr atât de mare de victime cum a fost tragedia de la Colectiv”
La patru ani de la momentul care a schimbat o țară, multe lucruri par că își caută încă direcția, iar asta în ciuda faptului că autoritățile susțin că tragedia de la Colectiv a fost pentru toată lumea „o lecție”.
Anul 2019 a demonstrat, încă o dată, că sistemul medical din România are în continuare foarte multe probleme, una dintre ele fiind numărul mic al paturilor pentru marii arși existente la nivelul întregii țări. Deși comparativ cu numărul acestora de la momentul Colectiv vorbim de o dublare a paturilor în 2019, cifra rămâne în continuare una insuficientă în cazul unei tragedii similare.
Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, dr. Raed Arafat preciza în luna octombrie a acestui an, că deși multe lecții s-au învățat după Colectiv, „pe partea de capacitate, de preluare de arși, tot rămânem cu capacitate limitată” și, potrivit acestuia, multe țări se confruntă cu aceeași problemă.
Cu puțin timp înainte de a se împlini patru ani de la tragedia care a luat zeci de vieți în „Clubul Morții”, Centrele pentru Arși au fost inaugurate la Iași și Timișoara.
Ministrul Sănătății de la acel moment, Sorina Pintea, spunea că în 2019, în România, vorbim de un total 23 paturi de mari arși adulți și 10 paturi la Spitalul „Grigore Alexandrescu” din Capitală, pentru copii.
Astfel, în 2019, România însumează un număr de 23 paturi pentru mari arși și sunt funcționale în unitățile sanitare din țară, după cum urmează: 11 paturi la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca și Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică Reparatorie și Arși București, 5 paturi în secția clinică din cadrul Spitalului Clinic de Urgență Județean Sf. Spiridon Iași, 5 paturi în secția clinică din cadrul Spitalului Clinic Județean Pius Brânzeu Timișoara și 2 paturi în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov.
La acestea se adaugă și un număr de 10 paturi pentru copii, aflate în Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu București.
Centrul de arși de la Iași funcționează în cadrul clinicii de Chirurgie Plastică a Spitalului „Sf. Spiridon” și beneficiază de cinci paturi de terapie intensivă pentru marii arși și zece paturi pentru cei care suferă arsuri mai mici.
Centrul de arși de la Timișoara poate trata astăzi un total de cinci pacienți. Proiectul unui Centru de Mari Arși la Timșoara a fost inițiat încă din 2010, cu mult înainte de tragedia de la Colectiv, iar timp de trei ani de zile, începând cu anul 2016, la spitalul din Timișoara s-au desfășurat proceduri de achiziție de echipamente.
Managerul de la acea vreme al Spitalului Județean Timișoara, Marius Craina, a a precizat faptul că înființarea acestor centre „era obligatorie pentru România”, întrucât este „inadmisibil” ca toți pacienții să fie trimiși în străinătate pentru tratament.
Concluzia medicului din vestul țării este însă, cruntă, în ciuda faptului că, potrivit autorităților, România și-a învățat lecția: „Mai pregătiți, 100% da, dar sub nicio formă apți de a asigura un asemenea număr de cazuri pentru a fi tratate în România. Nicio țară din lume nu deține o astfel de capacitate, atunci (la Colectiv, n.r) au fost peste 60 de persoane în condiții dramatice, de o gravitate extremă. Nicio țară din lume nu dispune de un număr de 60 de locuri”, a ecplicat Marius Craina.
Și managerul Spitalului de Arși din Capitală Simona Carmen Hîrțea împărtășește ideea conform căreia nicio țară din Europa nu ar fi putut gestiona numărul mare de victime de la Colectiv.
„Nicio țară din Europa nu are capacitatea de a gestiona un număr atât de mare de victime cum a fost tragedia de la Colectiv și trebuie să recunoaștem acest lucru. E o situație extrem de greu de gestionat, care nu ne dorim să se mai întâmple. Spitalul dispune de cinci paturi în ATI arși și 28 de paturi în secția de arsuri, având personal calificat, se poate deservi tratamentul pacienților la această capacitate”, a precizat Hîrțea.
Însă la București tratamentul pacientului cu arsuri mari e aliniat în acest moment la standardele și protocoalele internaționale, menționând că în practica curentă se folosesc aceleași protocoale de tratament pentru marii arși ca și în centrele de mari arși din Europa, spunea Hîrțea.
Întrebată ce ar trebui schimbat atunci când vorbim de tratamentul marelui ars, aceasta a invocat absența unei bănci de piele în România, motivând că „oricâte tehnici de tratament am avea la dispoziție pentru marii arși, acestea nu suplinesc nevoia băncii de piele”.
La rândul său, șeful Secției de chirurgie plastică și reconstructivă de la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Brașov, medicul Dan Grigorescu a fost cel care, cu ajutorul unor sponsorizări, inaugura la 1 februarie 2019 două paturi pentru arșii grav.
„La Brașov, din 1 februarie 2019 încoace, funcționează două unit-uri (saloane cu câte un pat) dotate pentru tratamentul pacienților cu arsuri grave- în mod esențial diferiți de marii arși, care, din punctul meu de vedere, trebuie tratați obligatoriu doar în centrele de arși. Ele fac parte integrantă dintr-o componentă structurală a secției clinice chirurgie plastică, denumită Unitate Funcțională de Arși, care e o entitate intermediară ca și competență terapeutică, situată între Centrele de Arși și compartimentele de arși (acestea din urmă trebuind să existe în mai toate spitalele județene obișnuite și în care ar putea fi tratate arsurile mai simple și mai puțin extinse în suprafață)”, a spus medicul.
În situația în care în urmă cu câteva luni de zile directorul Spitalului Clinic Județean din Cluj spunea că nu organizează paturi de arși pentru că „nu sunt condițiile necesare”, și după ce la Spitalul Clinic Județean din Târgu-Mureș a fost desființată toată structura de arși, Grigorescu spune că înființarea unui centru pentru arși la Brașov trebuie avută în vedere.
„În contextul realităților din ultimele 9 luni, caracterizate de o mare lipsă de resurse la nivel național pentru tratarea marilor arși (adică datorită lipsei de locuri în cele două centre pentru adulți din București), am fost nevoiți să preluăm în UFA de la Brașov (la solicitarea COSU) și unele cazuri care s-ar fi calificat pentru internarea în Centrele de Arși”, informa medicul.
Până acum, la Brașov au ajuns pacienți și din zona Moldovei, din sudul țării, din vestul și chiar centrul țării. Aici, a crescut foarte mult „adresabilitatea și scade foarte mult posibilitatea de a primi acești bolnavi”. O soluție viabilă pentru remedierea problemei ar fi, potrivit medicului, includerea în structura spitalelor regionale a centrelor de arși.
Grigorescu a mai precizat că în condițiile în care structurile de arși existente în țară au ajuns să fie, pe de o parte desființate, iar pe de alta, micșorate, „o să ajungem să-i tratăm pe pacienții cu arsuri grave din nou în străinătate. O luăm, cum s-ar zice, din nou, de la capăt, ca înainte de Colectiv. Mai mult, vom ajunge ca în loc să investim în dezvoltarea unui sistem național de tratament al arșilor, vom cheltui acești bani (poate chiar mai mulți!) pentru alimentarea conturilor spitalelor din străinătate”.