PATRU CANDIDAȚI la selecția pentru funcția de PROCUROR ȘEF DNA. Tudorel Toader: Toți sunt VALOROȘI

„Toți sunt valoroși!” se bucură ministru Justiției Tudorel Toader, întrebat de jurnaliști despre calitatea profesională a candidaților. Până la ora 17:30, când a expirat termenul până la care puteau fi depuse candidaturile, patru procurori își anunțaseră intenția de a ocupa locul Laurei Codruța Kovesi: Florentina Mirică, Marius Iacob și Elena Grecu, procurori în cadrul DNA și Cristian Lazăr, de la Parchetul general.

Ultimul procuror care s-a înscris la selecție a fost Elena Camelia Grecu. Ea este în prezent șefa Serviciului de Resurse umane, perfecționare profesională și documentare din DNA și provine de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, pe care l-a condus din 2009 până în 2016. 

EXTERNE Un om al străzii din Germania a trecut de la agonie la extaz și invers, după ce a primit o MOȘTENIRE mare. S-a îmbătat și a pierdut banii într-o gară

20:00

ACTUALITATE Victor Ponta: „Nu am dat BANI să-l cunosc pe Trump. Sunt mai zgârcit”

19:30

Singurul candidat care nu provine din actuala structură a Direcției Naționale Anticorupție este procurorul Cristian Lazăr. El este în prezent procuror-șef adjunct la Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului General. Printre dosarele importante instrumentate de Lazăr se numără cel privind Închisorile CIA de pe teritoriul României și dosarul de plagiat al lui Victor Ponta,pentru care a dispus neînceperea urmăririi penale.

Marius Iacob, în prezent procuror șef adjunct al DNA, a fost al doilea candidat care s-a înscris la selecția anunțată de Ministerul Justiției.

„Am venit să-mi depun candidatura. Atât am de spus,” a declarat Marius Iacob la intrarea în Ministerul Justiției.

Iacob este procuror din 1994, iar din 2013, a devenit procuror adjunct al DNA, la propunerea ministrului Justiției de atunci, Robert Cazanciuc. El era cunoscut în sistem drept „mâna dreaptă” a Laurei Codruța Kovesi. Marius Iacob a devenit celebru odată cu dosarul dispariției Elodiei Ghinescu, dar s-a ocupat de-a lungul anilor și de alte dosare cu greutate, printre care cele două incendii care au rămas întipărite adânc în memoria opiniei publice: de la Maternitatea Giulești și din clubul Colectiv.

Ministrul Justiției își văzuse optimismul parțial confirmat în prima parte a zilei, odată cu prima candidatură. În această dimineață, el ținuse să risipească reticențele procurorilor care ar viza scaunul ocupat în ultimii 5 ani și i-a asigurat că numirea nu se va mai face în baza unei înțelegeri politice, ca până acum.

„De ce nu au venit până acum? Nu știu nici eu, dar nu uitați că numirile precedente au fost făcute, și folosesc o formulă severă, au fost realizate uneori pe baza unei înțelegeri politice, să nu zic un TROC POLITIC,” a explicat Tudorel Toader. „Gândiți-vă la ultima numire la DNA, nu a fost procedură, nu a fost concurență, nu v-ați alarmat că nu sunt înscriși, s-a transmis că se reinvestește și atâta tot. Nu uitați că altădată numirea s-a făcut în detrimentul unui aviz negativ al CSM. Deci cred că unii dintre procurori au această parere că numirea se va face ca în precedent, pe baza unor înțelegeri. (…) Pe de altă parte, cine vrea să devină șef la DNA – eu nu cred că nu sunt doritori – știu foarte bine realitatea de acolo, mai bine ca dumneavoastră și ca mine. Își dau seama câtă de multă muncă este necesară pentru a repune DNA în parametrii lui constițuionali, pentru a-l face să funcționeze normal, pentru a reda încrederea dacă a existat românilor în activitatea pe care o face DNA. Prin urmare, acestea sunt, după părerea mea, motivele prudenței, rezervei, în înscrierea pentru competiția de a deveni procuror-șef DNA.”

Ministrul Justiției a explicat ce probleme va avea de rezolvat viitorul procuror-șef la DNA.

„Procurorul șef care va veni va trebui să reorganizeze DNA în acord cu noile legi ale justiției, pentru că nu poți să mai ai un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătorie, ăla care spune să suspenzi deciziile CCR și să-l pui procuror la DNA,” explică Toader. „Va trebui să reorganizeze, să reașeze DNA în parametrii competențelor legale, constituționale, să facă o evaluare managerială și atunci vom vedea. Dacă doamna Jurma își dorește această responsabilitate, și-o asumă, vedem ce se va întâmpla. Am făcut apel către procurorii care doresc această responsabilitate să se înscrie pentru a repune DNA în limitele legii.”

Procurorul Florentina Mirică, care și-a depus luni candidatura la șefia DNA, este cunoscută ca fiind o apropiată a fostei șefe a Direcției, Laura Codruța Kovesi. De altfel, Kovesi a mers de mai multe ori la sediul CSM, pentru a o susține pe Mirică într-o acțiune disciplinară.

Ea a instrumentat dosare controversate, printre care cel al lui Gabriel Oprea, fost ministru de interne, în care sunt anchetați și fostul ministru de Interne Petre Tobă și fostul șef al Direcției de Informație și Protecție a MAI. Ea a fost chiar cercetată disciplinar, fiind acuzată că a divulgat date confidențiale din acest dosar. Pe 27 iunie, Secția pentru Procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis respingerea acestei acțiuni disciplinare.

Amestecul politicului în numirea sau revocarea șefei DNA a fost sever criticat de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiția Cristina Tarcea, care s-a și ales cu o sesizare la CSM și Inspecția Judiciară, pentru aceste declarații, fiindu-i cerută chiar excluderea din magistratură.

„Nu mi se pare normal ca inițiativa revocării să pornească din mediul politic. Nu mi se pare normal ca un ministru al Justiției să sesizeze Curtea Constituțională pe un aspect – până la urmă comun – al revocării unui procuror șef. Nu mi se pare normal ca același aspect să ridice probleme de revocare, de suspendare a președintelui țării. Este inadmisibil de mult politizat acest aspect și nu mi-aș mai dori să se întâmple”, a declarat Cristina Tarcea la Realitatea TV.

Vizat direct de critici, ministrul Tudorel Toader a reacționat în această dimineață.

„Doamna Tarcea n-a spus că raportul meu și motivele pentru care am declanșat procedura nu este întemeiat, nu este adevărat, nu sunt motive. N-a spus că decizia CCR nu este fundamentată, nu este motivată, nu e temeinică. N-a spus că decizia CCR nu trebuie respectată. Ce a spus? Că eu ca ministru nu trebuia să declanșez procedura,” a declarat ministrul Justiției. „Prin urmare, mi-a transmis, cu alte cuvinte, în lectura mea, un fel de «lasă că merge așa». Repet, nu că raportul nu e corect, fundamentat, nu că nu sunt motive de declanșare, nu că decizia nu trebuie respectată, dar că TREBUIA SĂ TAC DIN GURĂ, să spun probabil că e bine și să mergem mai departe, probabil. Adică dumneavoastră nu vă dați seama că din conținutul acela un judecător face aprecieri cu privire la o decizie a Curții Constituționale, la o activitate a unui ministru, independent el, dar membru al Guvern. Concluzia e simplă.”