PDL cere Avocatul Poporului ridicarea excepției de neconstituționalitate la OUG privind insolvența
PDL a transmis Avocatului Poporului solicitarea de ridicare a excepției de neconstituționalitate cu privire la articolul 81 din OUG privind insolvența.
„Vă adresăm solicitarea, ca în baza art. 146 lit. d) din Constituție și a art. 13 lit. f) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului de a ridica o excepție de neconstituționalitate în fața Curții Constituționale care să aibă ca obiect art. 81 din Ordonanța de urgență nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial nr. 620 din 4 octombrie 2013”, se arată în sesizarea adresată de PDL lui Anastasiu CRIȘU, Avocatul Poporului.
Democrat-liberalii amintesc că această prevedere are următoarea formă: „În cazul în care activitatea debitorului se află sub incidența prevederilor Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare, ca urmare a deschiderii procedurii și până la data confirmării planului de reorganizare, se suspendă licența audiovizuală, în sensul Legii nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu începere de la data primirii comunicării de către Consiliul Național al Audiovizualului. În planul de reorganizare vor fi prevăzute condițiile de exercitare a dreptului de a difuza, într-o zonă determinată, un anumit serviciu de programe, condiții ce vor fi supuse aprobării prealabile a Consiliului Național al Audiovizualului”.
PDL consideră că prin această prevedere se încalcă mai multe articole din Constituție.
Democrat-liberalii menționează în acest sens articolul 1 alineat (4), potrivit căruia „statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor”.
„Prin aplicarea prevederii mai sus menționate din OUG nr. 91/2013, Guvernul s-ar putea substitui autorității administrative autonome cu drept de acordare sau retragere a licențelor audiovizuale, Consiliul Național al Audiovizualului. Potrivit art. 10 din Legea audiovizualului nr. 504/2002 : (1) Consiliul Național al Audiovizualului, denumit în continuare Consiliul, este autoritate publică autonomă sub control parlamentar și garantul interesului public în domeniul comunicării audiovizuale; (2) Consiliul este autoritate unică de reglementare în domeniul serviciilor media audiovizuale, în condițiile și cu respectarea prevederilor prezentei legi”. O asemenea substituire a Guvernului este nu numai contrară Legii nr. 504/2002, ci și contrară lipsei raporturilor de subordonare ierarhică ce sunt stabilite între Guvern și autoritățile administrative autonome, ori această lipsă a subordonării reprezintă forma pe care legiuitorul a dorit să o dea garantării principiilor incluse în art. 1 alin. (4) din Constituție”, argumentează PDL.
De asemenea, se apreciază că este încălcat articolul 16 alineat (1), conform căruia „cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări”.
„Prevederea de mai sus din OUG nr. 91/2013 pe care o considerăm neconstituțională se aplică doar debitorilor care activează în domeniul audiovizual, instituind un tratament discriminatoriu din partea statului între aceștia și restul debitorilor cărora li se aplică prevederile OUG nr. 91/2013. Curtea Constituțională a statuat că «principiul egalității cetățenilor, prevăzut de art. 16 din Constituție, se aplică și persoanelor juridice, în măsura în care prin intermediul acestora cetățenii își exercită un drept constituțional» (Decizia nr. 35/1996). Dreptul constituțional al cetățenilor care este îngrădit în acest caz este dreptul la informație – art. 31 din Constituție. Totodată, Curtea Constituțională a decis că «violarea principiului egalității și nediscriminării există atunci când se aplică tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă» (Decizia nr.107/1995)”, mai spun democrat-liberalii în sesizare.
PDL invocă de asemenea articolul 31, alineat (1), care prevede că „dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit”.
„Apreciem că suspendarea unei licențe audiovizuale pe motiv de insolvență a deținătorului acestei licențe contravine celei din urmă obligații a Guvernului care decurge din garantarea unui drept fundamental al cetățenilor, garantat potrivit Constituției. Procedura insolvenței, pentru a corespunde prevederilor Constituției, trebuie să privească doar activitatea economico-financiară a debitorului și nu activitatea sa prin care se manifestă libertatea de exprimare și dreptul la informație. Suspendarea licenței aduce atingere dreptului la informație prin faptul că, difuzarea limitată a unor programe, în condițiile stabilite de creditor (statul), poate duce la controlul asupra conținutului editorial al unui mijloc de informare privat supus procedurii insolvenței”, se mai arată în documentul citat.
Democrat-liberalii apreciază că articolul 81 al OUG 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență „reprezintă o încălcare a prevederilor constituționale amintite și se justifică astfel ridicarea unei excepții de neconstituționalitate în fața Curții Constituționale”.
„Aprecierea pe care o veți face acestei prevederi poate releva de asemenea și alte norme constituționale care sunt încălcate. Avem deplină încredere în disponibilitatea instituției pe care o conduceți de a da curs favorabil solicitării noastre în cel mai scurt timp”, se spune în finalul sesizării semnate de președintele PDL Vasile Blaga adresate Avocatului Poporului.
Președintele Traian Băsescu a declarat, luni seară, la Cotroceni, că Ordonanța de Urgență 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenței cuprinde un articol care este discriminatoriu pentru că reglementează strict pentru audiovizual.
Șeful statului a menționat că, potrivit articolului 16 din Constituție cetățenii sunt egali în fața legii, fără excepții și discriminări, iar în aceste televiziuni, radiouri, lucrează cetățeni.
„Întreruperea emisiei imediat după ce se declanșează procesul de insolvență și înainte de validarea planului de reorganizare nu face decât să aducă structurile din audiovizual în situația de faliment”, a precizat președintele, arătând că toate aceste instituții trăiesc din publicitate.
El a adăugat că faptul că televiziunilor și radiourilor li se aplică un regim discriminatoriu îl îndreptățește să spună că, „spre deosebire de Adrian Năstase, care plătea presa, Victor Ponta este la fel de hotărât să pună sub control audio-vizualul, dar o face mult mai cinic și mult mai brutal”.
„Nu are nicio explicație de ce aplică un regim discriminatoriu televiziunilor și radiourilor”, a mai arătat Băsescu, adăugând că nu vrea să pozeze „într-unul care se pupă cu radiourile și televiziunile”, deoarece a avut multe conflicte cu presa, cum nu a avut niciun alt politician.
Potrivit președintelui, acest atac al Guvernului la adresa audiovizualului este „un pas uriaș în afara liniilor democratice”, o „acțiune legislativă nedemocratică și care va aduce mari deservicii României”.
De altfel, președintele Băsescu a ținut să „asigure” că, mai devreme sau mai târziu, structurile politice și cele ce țin de organizațiile internaționale ale presei vor reacționa „extrem de riguros la astfel de abordări”.
„Oricare din noi se poate supăra pe o televiziune și să se certe cu ea, ei să spună, el să spună. Foarte bine, dar nu o închizi, frate. Las-o acolo, că își revine ea, îți revii tu, careva își revine până la urmă”, a mai continuat Traian Băsescu.
Șeful statului a ținut să facă și o „speculație” cu privire la această OUG privind insolvența: „Am văzut că există o televiziune care se simte vizată. Nu știu dacă este așa sau nu. Am primit de la Biroul de Presă și declarația de astăzi a lui Victor Ponta, «Să plătească înainte». Exact la o întrebare legată de discriminarea televiziunilor. Păi asta nu face nicio altă firmă. Dar asta mă duce cu gândul la altceva. Dincolo de puzderia de radiouri care se află în insolvență și radiouri de prin teritoriu, nu cumva se țintește TVR?”.
El a precizat că Televiziunea Publică se află într-o situație extrem de dificilă financiar și a angajat „programe și investiții în mașini extrem de costisitoare”.
„Mă tem că mâine, poimâine, aflăm că se află în insolvență, că nu are cum să plătească și că o să vină (…) poate cineva care are lichidități. Și, cum există ori un Voiculescu, ori un Ghiță, care din contractele cu statul par a avea bani suficienți, ne trezim că în urma unui proces de insolvență (…) vin salvatorii Ghiță și Voiculescu. Eu nu spun că așa o să fie, dar este un scenariu pe care ni-l putem imagina”, a declarat Traian Băsescu.
Prim-vicepreședintele PDL Andreea Paul a anunțat duminică, într-o conferință de presă, că democrat-liberalii vor trimite o scrisoare Avocatului Poporului în care cer motivat declanșarea controlului de constituționalitate la ordonanța privind Codul insolvenței, precum și o scrisoare comisarului Vivian Reding „pe tema călușului pus presei”.
Licența audiovizuală a televiziunilor și radiourilor aflate în insolvență va fi suspendată de către CNA până la data confirmării planului de reorganizare pentru societățile care dețin aceste licențe, potrivit Ordonanței de Urgență privind insolvența, publicată vineri în Monitorul Oficial.
Ordonanța de Urgență privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență prevede la articolul 81 că:
„În cazul în care activitatea debitorului se află sub incidența prevederilor Legii audiovizualului, ca urmare a deschiderii procedurii și până la data confirmării planului de reorganizare se suspendă licența audiovizuală cu începere de la data primirii comunicării de către Consiliul Național al Audiovizualului”.
De asemenea, Ordonanța prevede că „în planul de reorganizare vor fi prevăzute condițiile de exercitare a dreptului de a difuza, într-o zonă determinată, un anume serviciu de programe, condiții ce vor fi supuse aprobării prealabile a Consiliului Național al Audiovizualului”.
Adoptarea acestei Ordonanțe este justificată de Guvern având în vedere actualul context economic, care impune luarea unor măsuri rapide pentru crearea premiselor legislative și administrative care să conducă la creșterea eficienței operatorilor economici, la creșterea siguranței circuitului economic și a atractivității investiționale a pieței românești.
Potrivit Ordonanței, actuala legislație privind insolvența nu a ajutat la dezvoltarea „unor planuri de reorganizare reală”, ci, dimpotrivă, a furnizat „mijloace de tergiversare a momentului intrării în faliment pentru afaceri cu șanse minimale de redresare”.