Prima pagină » Știri » Pe ce cheltuie românii cei mai mulți bani. Datele care arată de ce România nu poate ieși din cercul vicios al sărăciei

Pe ce cheltuie românii cei mai mulți bani. Datele care arată de ce România nu poate ieși din cercul vicios al sărăciei

Banii românilor se duc oriunde, numai către educație, cultură și asigurări nu. Datele Institutului Național de Statistică ne arată pe ce au dat românii cei mai mulți bani în anul 2016, iar la conducere se află energia electrică, serviciile de telefonie și plata apei, canalului și serviciilor de salubritate. La polul opus, la diferențe considerabile, se situează cheltuielile pe educație, servicii culturale și de recreere sau pentru asigurări de diverse tipuri.

În total, anul trecut, o cheltuielile pentru servicii, indiferent de natura lor, într-o gospodărie din România s-au ridicat la 461,61 lei pe lună, adică 5.899,32 lei pe an. În ceea ce privește diferențierea pe medii de rezidență, românii din mediul urban au cheltuit cu aproape 50% mai mult decât cei din mediul rural pentru serviciile folosite. Costurile lunare s-au ridicat la 624,15 lei în mediul urban, față de 319,2 lei în mediul rural. La nivelul întregului an, românii de la oraș alocând, în medie, suma de 7.489,8 lei pentru servicii, iar cei de la sat 3.830,4 lei.  

Cheltuielile medii lunare și anuale pe gospodărie din România pentru plata serviciilor anul trecut sunt scoase la iveală de statisticile INS. Astfel, cele mai mari sume scoase din buzunar de români s-au îndreptat către plata energiei electrice, peste 1.100 lei pe an, urmată de serviciile de telefonie, cu peste 1.000 lei pe an și serviciile de apă, canal și salubritate, cu peste 650 lei pe an. 

La polul opus se situează educația, pentru care românii au cheltuit cei mai puțini bani, sub 50 de lei pe an per gospodărie. Urmează îndeaproape serviciile culturale și de recreere, cu aproape 90 lei pe an și asigurările, cu puțin peste 100 lei pe an. 

O altă categorie de servicii pentru care românii nu se înghesuie să-și cheltuie banii sunt serviciile pentru sănătate, anul trecut aceștia având cheltuieli medii de 26,26 lei pe lună per gospodărie în această direcție, adică un total 315,12 lei pe an. 

În ceea ce privește diferențierea pe medii de rezidență, o discrepanță îngrijorătoare se face simțită în cazul serviciilor de apă, canal și salubrizare, unde, dacă în mediul urban cheltuielile lunare se ridică, în medie, la 84,15 lei, în mediul rural acestea abia trec de 20,18 lei. Acest lucru arată, o dată în plus, slaba dezvoltare a satelor românești, multe dintre ele confruntându-se cu situația de a nu avea nici măcar o rețea de canalizare la care să se poată lega, nu mai vorbim despre situațiile în care oamenii nu au o baie sau apă curentă. 

O altă diferență considerabilă se face simțită în cazul asigurărilor. Chiar dacă sumele sunt mici de ambele părți, deși asigurările sunt esențiale în viața unei gospodării, diferența dintre rural și urban este de peste 50%. Dacă la orașe o gospodărie alocă, în medie, 13,33 lei lunar pentru acest tip de servicii, la sate suma abia depășește 5 lei, ajungând la o medie de 5,26 lei lunar. 

Nici în cazul sănătății nu stăm mai bine la capitolul diferențe între rural și urban, ajungându-se la discrepanțe de peste 50%. Dacă în mediul rural se alocă, în medie, 15,05 lei pe lună per gospodărie în direcția serviciilor de sănătate, în mediul urban suma, deși mică, ajunge la 34,88 lei lunar per gospodărie. 

Educația suferă și ea în ceea ce privește sumele alocate de români. Sumele sunt infime, atât la sat, cât și la oraș, însă diferența depășește, și în acest caz, 50%. Astfel, dacă în mediul rural o gospodărie cheltuie, în medie, 2,94 lei pe lună pentru educație, în mediul urban suma alocată acestui tip de servicii ajunge la 4,9 lei. 

Nu există diferențe semnificative în cazul cheltuielilor pentru energie electrică sau pentru serviciile de telefonie. 

 

 

Citește și