După ce în 2012 a cheltuit 19.000 de lei pentru achiziționarea a opt ouă din fibră de sticlă, Primăria Bistrița ar putea plăti în acest an 27.000 de lei pentru alte trei ouă asemănătoare, dar și cinci mere decorative din același material.
Acestea ar urma să fie amplasate alături de cele vechi lângă Biserica Evanghelică din centrul orașului, dar și în vecinătatea Bisericii Sfânta Ana.
Contactat de gândul, primarul Teodor Ovidiu Crețu a precizat că „deocamdată este vorba doar despre o propunere” ce urmează a fi analiază în ședința privind aprobarea bugetului Primăriei pentru anul 2013, ce se va desfășura în această săptămână.
„Încă nu vă pot oferi mai multe informații pentru că nu este nimic stabilit”, a explicat edilul.
Potrivit presei locale, anul acesta este pentru prima dată când Consiliul Județean Bistrița-Năsăud organizează o dezbatere publică privind proiectul de buget propriu pe anul 2013. Întâlnirea a avut loc zilele trecute, în sala de ședințe a Palatului Administrativ.
Anul trecut, opt ouă din fibră de sticlă au fost comandate de Primăria Bistrița la o firmă din oraș și pictate de elevii Liceului de Arte Plastice „Corneliu Baba” din Bistrița. Pentru confecționarea ouălor, instituția a plătit 13.000 de lei, iar pentru vopselele utilizate de elevi, alți 6.000 de lei.
„Am dorit ca în acest an să le spunem concitadinilor noștri, într-un mod special, Paște fericit. Am ales să ornăm orașul cu două grupuri de ouă, decorațiuni care ne înfrumusețează viața. Nu este o invenție locală, am luat ideea din Europa”, a declarat atunci Teodor Ovidiu Crețu.
„Orașul merită astfel de oaze de europenism. Sigur, cu acești bani puteam să plombăm niște străzi, să cumpărăm niște alimente pentru săraci sau să dotăm Primăria cu o jumătate de mașină, dar am preferat această variantă tradițională. Bistrița trebuie să arate frumos”, a adăugat el.
Struțul cu potcoava în cioc
Dincolo de ouăle de Paște cu care orașul este decorat în preajma sărbătorilor Pascale, bistrițenii pot „admira” tot timpul anului cele zece statuete în formă de struț, realizate din fibră de sticlă și pictate în culori vii.
Pentru achiziționarea acestora în anul 2011, Consiliul Local Bistrița a plătit 42.000 de lei. Struțul cu potcoava în cioc a fost desemnat atunci mascota orașului, în urma unui concurs de idei realizat de Primăria Bistrița și validată ulterior printr-o hotărâre a Consiliului Local.
Foto: Mediafax (Cristiana Sabău)
Ouă cu leduri și iepuri luminoși pentru bucureșteni
„Tradiția” decorațiunilor de Paște este însă răspândită deja în numeroase orașe din țară, singura diferență fiind dată de sumele pe care Primăriile sunt dispunse să le scoată din buzunar.
În Capitală, de exemplu, în urmă cu doi ani, primarul Sectorului 3 Liviu Negoiță achiziționa 140 de ouă cu leduri și iepuri luminoși în valoare de 90.000 de euro, banii fiind luați din bugetul Direcției de Cultură. De asemenea, Cristian Poteraș a plătit atunci 50.000 de euro pentru figurinele cu care avea să împodobească parcurile din sectorul 6.
„Performanța” acestuia din urmă a fost însă egalată de edilul Ploieștiului care, cu aceeași sumă de bani a închiriat șapte iepuri 3D, trei ouă și aproximativ 70 de ghirlande luminoase ce au fost amplasate pe stâlpi.
Un car cu ouă din ipsos, încondeiate în stil tradițional bucovinean, a fost oferit în 2009 și de senatorul de Suceava Gheorghe Flutur, însă nu locuitorilor din orașul său, ci Președinției și Guvernului.
Foto: Mediafax (Octav Ganea)
Pe de altă parte, în Suceava există „Cel mai mare ou tradițional de Paște din lume”. Acesta măsoară 7,25 metri înălțime, are un diametru de 4,60 metri și cântărește 1.800 kg.
Foto: Mediafax (Andrei Pungovschi)