Percepția românilor despre independența justiției, la unul dintre cele mai scăzute niveluri din UE

Percepția românilor despre independența justiției se situează la unul dintre cele mai scăzute niveluri din UE, raportat la perioada 2012-2013, dar înregistrând totuși o creștere față de 2010-2012, conform celui de-al doilea tablou de bord al UE privind justiția, dat publicității luni de CE.

Percepția cetățenilor cu privire la gradul de independență al justiției este mai scăzută doar în Bulgaria și Slovacia. La acest capitol, în fruntea clasamentului se află Finlanda, Irlanda și Marea Britanie.

Acest indicator a fost evaluat, la nivelul UE, în urma unui sondaj în care respondenții au trebuit să răspundă la întrebarea: „În ce măsură sistemul judiciar din țara dumneavoastră este independent față de influențele venite din partea membrilor Guvernului, a cetățenilor sau a firmelor?”. Sondajul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de firme reprezentând principalele sectoare ale economiei.

Conform tabloului de bord al UE, în 2012, în ierarhia eficienței sistemelor de justiție, alcătuită după timpul de soluționare a litigiilor civile și comerciale, România se situează pe locul 10, după țări ca Germania, Suedia, Cehia sau Ungaria, dar înaintea de Polonia, Franța și Italia, printre altele.

La capitolul calitatea sistemului judiciar, România este pe locul 15 din UE în clasamentul privind TIC (tehnologia informației și comunicațiilor) pentru înregistrarea și managementul cauzelor, dar este ultima după bugetul anual alocat instanțelor/locuitor, indicatorii fiind pentru 2012.

Tabloul de bord al UE privind justiția este un instrument informatic care prezintă date privind sistemele de justiție din statele membre. Ca și ediția din 2013, tabloul de bord al UE din 2014 privind justiția sprijină statele membre și UE în atingerea obiectivului de a avea sisteme de justiție mai eficiente, contribuind astfel la favorizarea creșterii economice în cadrul Uniunii, precizează Comisia Europeană (CE).

Datele prezentate în tabloul de bord al UE din 2014 privind justiția provin din surse diverse. Majoritatea datelor cantitative sunt furnizate de Comisia pentru evaluarea eficienței justiției (CEPEJ) din cadrul Consiliului Europei, care colectează informații de la statele membre.

„Unele state membre continuă să se confrunte cu provocări specifice în ceea ce privește eficiența sistemului de justiție. Proceduri îndelungate în primă instanță și un procent redus de soluționare a cauzelor față de cauzele noi sau un număr ridicat de cauze pendinte indică nevoia unor îmbunătățiri suplimentare. Deși în anumite state membre (de exemplu, în Portugalia) au fost adoptate recent reforme ambițioase, efectele acestora nu se reflectă încă în tabloul de bord întrucât informațiile sunt în cea mai mare parte din 2012”, este una dintre concluziile susprinse în cadrul tabloului.

Potrivit sursei citate, în urma centralizării datelor, s-a ajuns la concluzia că în aproape o treime din statele membre, rata de participare a judecătorilor în activități de formare continuă pe teme legate de dreptul UE este mai mare de 50%. Formarea judecătorilor și a practicienilor din domeniul dreptului și instrumentele TIC sunt esențiale pentru funcționarea eficientă a unui spațiu european de justiție bazat pe încredere reciprocă.

CE mai precizează că tabloul de bord al UE privind justiția identifică aspectele legate de justiție care merită o atenție specială. Împreună cu evaluarea specifică a situației din statele membre, tabloul de bord din 2013 a contribuit la abordarea recomandărilor specifice fiecărei țări în domeniul justiției pentru zece state membre, între care și România. În acest mod, tabloul de bord va sprijini atât UE, cât și statele sale membre în vederea atingerii unui grad sporit de eficiență a sistemelor de justiție în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Tabloul de bord nu prezintă o clasificare generală și unică, ci oferă o imagine de ansamblu asupra funcționării tuturor sistemelor de justiție, bazată pe indicatori diverși care sunt de interes comun pentru toate statele membre. Acesta nu promovează un anumit tip de sistem de justiție. Indiferent de modelul sistemului național de justiție sau de tradiția juridică pe care se întemeiază acesta, promptitudinea, independența, accesibilitatea din perspectiva costurilor și accesul ușor sunt câțiva dintre parametrii esențiali ai unui sistem de justiție eficace, mai subliniează CE.