Percheziție DNA la Primăria Timișoara, într-un dosar privind vânzarea de locuințe naționalizate

Surse judiciare au declarat că procurorii DNA de la București fac o percheziție la Primăria Timișoara, ei verificând modul în care au fost vândute casele naționalizate în baza legii 112/1995, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Verificările se fac, potrivit surselor citate, pentru perioada de după anul 2012.

Aceasta este pentru a patra oară când procurorii anticorupție descind la sediul Primăriei Timișoara în acest dosar. Ultimele percheziții au avut loc în luna aprilie, când procurorii au ridicat aproximativ 40 de saci cu documente pe care le-au transportat la București pentru a fi analizate.

Printre beneficiarii Legii 112/1995, la Timișoara, se numără judecători, procurori, polițiști, dar și mai multe familii de romi.

Potrivit acestei legi, locuințele care au fost naționalizate de comuniști au putut fi vândute chiriașilor care locuiau în acestea. La Primăria Timișoara, comisia de aplicare a Legii 112/1995 a emis un act care permitea vânzarea acestor immobile celor care nu erau chiriași la momentul intrării în vigoare a acestei legi. Din comisie au făcut parte fostul primar Gheorghe Ciuhandu, fostul director al Direcției de Patromoniu Nicușor Miuț și fostul șef al Administrației Domeniului Public Liviu Barbu.

În noiembrie anul trecut, fostul primar al Timișoarei Gheorghe Ciuhandu a fost audiat la Parchetul Curții de Apel Timișoara, în legătură cu retrocedarea unui imobil din centrul orașului către o familie de romi, caz în care ar fi lipsit documente la intabulare. La ieșirea de la audieri, Ciuhandu a declarat că a fost citat în calitate de martor și că nu își amintește prea multe detalii despre această retrocedare, având în vedere că au trecut mai mulți ani.

În același dosar au mai fost audiați și secretarul Primăriei Timișoara, Ioan Cojicari, precum și fostul șef al Direcției de Patrimoniu din Primăria Timișoara Nicușor Miuț.

La Timișoara, mai multe familii de romi dețin sute de proprietăți în centrul orașului. În oraș au fost inventariate peste 14.500 de imobile considerate istorice, construite înainte de anul 1945, iar dintre acestea 938 sunt monument istoric, conform legii. Câteva sute dintre aceste clădiri, aflate în zona centrală, au fost cumpărate de romi. Inițial, familiile de romi au cumpărat un singur apartament, iar apoi, prin amenințări sau șicane, au determinat familiile rămase în clădire să vândă sub prețul pieței.

Una dintre cele mai bogate familii de romi din Timișoara este familia Cârpaci, care are 144 de proprietăți – vile, case, apartamente, terenuri, garaje și diferite spații -, majoritatea în zona centrală a orașului, potrivit reprezentanților Direcției Județene de Finanțe Timiș. Printre imobilele intrate în proprietatea acestei familii se numără și o clădire aparținând Spitalului de Copii „Louis Țurcanu”.

Presa locală a relatat deseori despre Vișinel Stanca și Ionelaș Cârpaci ca fiind conducătorii unor clanuri de romi care s-au îmbogățit în timpul administrației fostului primar al Timișoarei Gheorghe Ciuhandu, al cărui nume a fost asociat cu clanurile de romi care au acaparat mai multe străzi din centrul orașului, în urma unor retrocedări.

Presa a mai relatat că, având ajutorul unor funcționari din Primărie, romii sau avocații lor au aflat cine sunt moștenitorii cărora urma să li se retrocedeze imobile istorice în valoare de milioane de euro. Odată ce aflau numele moștenitorilor, romii îi convingeau pe aceștia să le vândă vilele sau măcar apartamente din aceste vile. După ce reușeau să intre în imobil, se trecea la faza a doua, în care, prin diferite modalități, îi obligau pe proprietarii celorlalte apartamente să le vândă la preț redus locuințele, până deveneau proprietari pe întregul imobil.

Fostul primar Gheorghe Ciuhandu a susținut că de-a lungul anilor a făcut anchete interne în primărie, având plângeri că unii funcționari i-au ajutat pe romi să intre în proprietatea unor imobile istorice, dar că nu a obținut niciodată suficiente dovezi pentru a-i sancționa.

Ciuhandu acuza că „foarte multe falsuri” în acte au fost făcute de funcționarii de la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, cu complicitatea unor notari sau avocați care au lucrat „mână în mână”.