Percheziții pe Aeroportul Otopeni, într-un dosar cu un prejudiciu de 21 de milioane de lei
„În perioada 2009-2011, suspectul Ion Obloja a inițiat un grup infracțional la care au aderat ulterior și alte persoane prin care s-a urmărit să se desfășoare activități infracționale cu scopul de a eluda plata obligațiilor fiscale datorate bugetului consolidat al statului și a obținerii unor venituri ilegale, sume de bani pe care le-a folosit în scop personal fără drept. Acesta a constituit grupul împreună cu tatăl său, fratele său Obloja Dorel și soția sa Obloja Sorina-Luminița, persoane care dețineau la aceea dată și calitatea de asociați și/sau administratori în mai multe societăți comerciale ce aveau ca obiect de activitate prestări servicii”, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.
Potrivit procurorilor, liderul grupării ar fi fost interesat să „coopteze în activitățile infracționale și unele persoane care dețineau calitatea de administrator în cadrul unor societăți comerciale deoarece aceste entități juridice urmau a fi utilizate fie pentru emiterea unor facturi fiscale ce atestau relații comerciale fictive care să justifice majorarea artificială a cheltuielilor și implicit deducerea de TVA, fie pentru a putea retrage sume importante de bani provenite din lichidarea unor societăți aflate în insolvență ori a bunurilor acestora, societăți ce se aflau în portofoliul firmelor de lichidare deținute de membrii grupului infracțional organizat. De asemenea era interesat în atragerea unor persoane care aveau cunoștințe contabile cu scopul de a putea fi conceput și pus în practică mecanismul infracționa”, motiv pentru care, ulterior, ar fi aderat la grupare și Marulis Cristian-Demostene, Ionescu Rozalia, Stan Ariton, Manole Ioan-Cristian și Stroe Florin-Gabriel, precizează DIICOT.
Procurorii spun că cei implicați cunoșteau foarte bine practica organelor de control fiscale potrivit căreia, în majoritatea cazurilor, verificările de natură financiar – fiscală, în cazul societății comerciale controlate, se extind doar cu privire la firmele de la care au fost înregistrate facturile de achiziție fără a se continua aceste verificări pe lanțul achizițiilor spre a se stabili realitatea acestora, motiv pentru care ar fi înființat firme de tipul „fabrici de facturi”, societăți care, potrivit DIICOT, au ca principală caracteristică faptul că nu își declară toate veniturile ce provin în mod exclusiv din prestări de servicii și emit facturi fiscale către firmele situate pe palierul doi infracțional, facturile fiscale pe care nu le înregistrează în contabilitate.
DIICOT precizează că după ce erau folosite, firmele erau radiate însă anterior se emiteau facturi ce atestau activități comerciale fictive către societățile controlate de membrii grupului fie pentru diminuarea profitului fie pentru retragerea unor sume în numerar.
Mecanismul ar fi fost structurat pe trei paliere, spun procurorii. „Firmele situate pe ultimul palier au avut rolul de firme furnizoare de facturi fiscale ce atestau prestări de servicii fictive către firmele de pe palierul doi care la rândul lor au emis facturi către firmele de pe palierul întâi. Circuitul financiar a fost în sens invers celui al documentelor, respectiv banii au fost transferați de la palierul 1 către palierul 3, prin intermediul firmelor de pe palierul doi, iar apoi din conturile firmelor situate pe palierul 2 sau uneori chiar 3, sumele au fost retrase în numerar”, au precizat sursele citate.
„Firmele situate pe al doilea palier au fost firme intermediare între firmele situate pe primul palier și cele situate pe al treilea palier, având venituri și cheltuieli aproape egale, în sensul că TVA dedusă și TVA colectată au fost cu valori relativ egale, nedatorând-se astfel nici TVA de plata la bugetul de stat nici impozit pe profit. Din modul în care a fost organizată activitatea infracțională de către inițiatorul grupului, se conturează în mod clar ideea că structurarea firmelor pe cele trei paliere și emiterea de facturi fiscale ce atestau relații comerciale fictive a fost făcută în așa fel încât nici una dintre societățile implicate în circuit să nu achite la bugetul de stat impozit pe venit/profit si TVA”, au explicat surse judiciare.
Prejudiciul total în acest caz este estimat de procurori la 21.099.858 lei, cei implicații fiind suspectați că în perioada 2009-2011, au retras în total suma de 28.058.389 lei, sumă care a fost supusă reciclării prin transferarea succesivă în sensul invers al circuitului documentelor pentru ca în final acestea să fie retrase din conturile societăților situate pe al doilea sau al treilea palier infracțional, infracțiunile vizate fiind de spălare de bani, evaziune fiscală și constituire de grup infracțional organizat.