„Perdeaua” de protecție împotriva zăpezii a supraviețuit o iarnă. Apoi au venit agricultorii

Administratorul public al județului Arad, Cristian Drăgan, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că 80 la sută din sălciile plantate în decembrie 2013 pe marginea unui drum intens circulat pentru a proteja șoseaua de zăpada viscolită au fost distruse în timpul lucrărilor agricole.

„În timpul lucrărilor agricole care au avut în 2014, sălciile au fost călcate de utilaje sau erbicidate. Au fost compromise 80 la sută din plante, ceea ce înseamnă o pagubă de 400.000 de lei pentru Consiliul Județean, care a investit 500.000 de lei în acest program”, a declarat Drăgan.

El a precizat că a fost depusă o plângere la Poliție, prin care se cere identificarea proprietarilor terenurilor arabile pe marginea cărora erau plantați butașii.

EXTERNE Proiect de lege în Ucraina. Se solicită ca limba „moldovenească” să fie înlocuită cu limba ROMÂNĂ

16:18

EXTERNE ATAC cu cuțitul în Marea Britanie, în a doua zi de Crăciun: Două femei au fost ucise, un adolescent și un bărbat au fost grav răniți

16:17

„Sperăm să recuperăm această pagubă importantă, iar la primăvară să putem replanta sălciile pe marginea drumului”, a mai spus Drăgan.

Conducerea CJ Arad anunța, în decembrie 2013, că a plantat sălcii energetice pe o distanță de 20 de kilometri pe marginea drumului județean Semlac-Șeintin-Nădlac, scopul fiind atât crearea unei „perdele” de protecție împotriva zăpezii viscolite, cât și valorificarea lemnului.

Președintele CJ Arad, Nicolae Ioțcu, spunea la vremea respectivă că plantarea sălciilor pe marginea drumurilor reprezintă o premieră națională.

„Creșterea salciei energetice are loc într-un ritm foarte rapid, ceea ce o face profitabilă. De la butașii platați acum, de circa 25 de centimetri, planta va ajunge la o înălțime de aproximativ șapte metri în doi ani, când va fi recoltată. Din calculele făcute reiese că din prima recoltă ne putem amortiza investiția”, declara Ioțcu.

Specia de salcie a fost adusă din Suedia, iar autoritățile județene spuneau că lemnul rezultat are mare căutare pe piață, pentru că are o putere calorică similară cu a gazului sau a cărbunelui. O tonă de lemn ar costa circa 50 de euro, iar pe un hectar se pot obține, în medie, 40 de tone.

Pe cei 20 de kilometri de drum unde a fost creată prima „perdea” de protecție, suprafața plantată e de 76 de hectare, ceea ce înseamnă că s-ar fi putut produce 3.000 de tone de lemn, care ar fi valorat 150.000 de euro, investiția putând fi recuperată după prima recoltă dacă plantele nu erau distruse.

Autoritățile intenționează să continue programul și pe alte drumuri intens circulate, precum Arad-Șiria, Arad-Frumușeni-Lipova și Sâmbăteni (DN7) – Ghioroc.