PERICOL. Cu ce s-ar putea confrunta economia românească începând cu data de 1 iunie a acestui an. Cum scăpăm de „pandemia economică”

Multe dintre IMM-urile autohtone s-ar putea confrunta cu un val semnificativ de insolvențe după data de 1 iunie 2020, dacă statul român ar decide să stopeze finanțarea șomajului tehnic în majoritatea domeniilor economice.

Mai mult, estimează analiștii unei companii specializate în lucrări complexe de administrare și lichidare, multe dintre firme și-ar putea închide activitatea și ar putea recurge la disponibilizări de personal, în absența capitalului de lucru și ca urmare a scăderii semnificative a cererii.

Cei de la Sierra Quadrant susțin că planul de susținere a economiei, pregătit de autorități, va fi unul esențial pentru evitarea unei adevărate pandemii economice.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Perspective de „pandemie economică”

Conform estimărilor analiștilor, mai bine de 150.000 de firme din România și-au suspendat sau închis activitatea, ca urmare a restricțiilor impuse de pandemia de coronavirus.

În plus, peste 1,2 milioane de angajați au fost trimiși în șomaj tehnic sau disponibilizați.

Ca atare, experții estimează că numărul noilor insolvențe ar putea atinge în 2020 pragul de 10.000 de dosare.

Asta în condițiile în care, anul trecut, numărul societăților comerciale și persoanelor fizice autorizate intrate în insolvență a scăzut cu peste 20%, la 6.524 de cazuri, de la 8.304 în 2018.

Deja, în primele trei luni din 2020, datele ONRC indică un număr de 1.320 de cazuri noi de insolvență, față de 1.509 în perioada similară din 2019.

„În vizor se află cele aproape 150.000 de companii (28% din totalul firmelor active) care înregistrau deja pierderi financiare la finalul lui 2019.

Aceste firme, cele mai multe din comerț, servicii, HoReCa, industria prelucrătoare și transporturi, care angajează 850.000 de salariați (21% din totalul angajaților din sectorul privat), s-au aflat în prima linie, fiind primele care au suspendat sau închis activitatea”, se menționează în analiza sursei citate.

Perioadă cu decizii dure

Potrivit analizei Sierra Quadrant, în paralel cu stoparea programului de susținere financiară a șomajului tehnic, multe dintre companiile din sectorul IMM-urilor, considerate în prezent „asimptomatice”, se vor afla într-o situație de risc.

„Într-o economie extrem de fragilă, cum este cea românească, cu peste 90% dintre firme slab capitalizate, odată ce vor fi ridicate subvențiile pentru șomajul tehnic, este posibil ca multe companii să își suspende activitatea sau să declare insolvența din lipsă de capital și pe fondul scăderii acute a cererii.

Cum doar foarte puține companii sunt cu adevărat bancabile și pot accesa creditele din programul IMM Invest, pentru restul va urma o perioadă în care vor trebui să ia decizii dure, dar necesare, pentru supraviețuirea business-ului”, a declarat Ovidiu Neașcu, asociat coordonator companiei mai sus menționate.

Cunoscând profilul firmei cu risc de insolvență, specialiștii în lucrări de administrare și lichidare arată că cele mai multe societăți din servicii, turism și comerț pot rezista financiar între 2-3 luni.

Ulterior, chiar și cu susținerea oferită de stat în cadrul programului de șomaj tehnic, insolvența va deveni principala soluție de protecție economică pentru multe dintre companii.

Anul trecut, cele mai multe insolvenţe au fost în sectorul comerţului cu ridicata şi distribuţie, acestea fiind urmate de construcţii şi comerţul cu amănuntul.

Sprijinul statului, esențial. Unele firme nu vor supraviețui până la toamnă

Analiștii de profil au mai precizat că, după încetarea șomajului tehnic asigurat din fonduri publice, esențial va fi sprijinul statului, în sensul unei infuzii semnificative de capital în economie și a relaxării fiscalității pe piața de muncă.

Vorbim mai exact de o formă mixtă de ajutor de stat pentru firmele care își mențin angajații în câmpul muncii, însoțită de o reducere a taxelor pentru menținerea de către companii a salariilor la nivelul dinaintea crizei.

„Sperăm ca programul de susținere pregătit de autorități să se plieze pe realitatea economică și să ofere soluții concrete pentru sectorul IMM.

Fără un program coerent de susținere a companiilor, este foarte probabil ca multe dintre IMM-urile din România să nu reușească să ajungă în toamnă, în contextul în care și consumul se anunță la un nivel redus, urmare a scăderii puternice a puterii de cumpărare”, se arată în analiza Sierra Quadrant.

Cum să reziști în fața provocărilor crizei. Anul 2020, anul reorganizării afacerilor

Conform analizei transmisă Gândul.ro, specialiștii sursei citate anunțau că anul în curs va trebui să fie anul reorganizării business-ului în România, încă din ianuarie 2020.

Potrivit experților, ajustarea planurilor pentru al doilea semestru din 2020 trebuie să plece de la reevaluarea condițiilor economice.

Analiza performanței partenerilor trebuie să fie în prim-plan, alături de deblocarea banilor din active non-core business, precum terenuri, depozite, spații comerciale, autovehicule sau echipamente pentru funcții secundare.

„Companiile, indiferent de mărime, trebuie să își monitorizeze mai atent numerarul și cheltuielile și să încerce să reducă durata medie de încasare a creanțelor, care să fie transpusă proporțional către scăderea termenelor de plată a furnizorilor”, a adăugat Ovidiu Neacșu.

Gestionarea optimă a numerarului, eliberarea sumelor suplimentare din bilanț, în general reechilibrarea costurilor pe baza previziunilor revizuite ale veniturilor alături de reconsiderarea investițiilor vor ajuta cel mai bine companiile, indiferent de cât durează pandemia.

„Reducerea maturității contractelor cu partenerii de afaceri și corelarea costurilor aferente cu volumul de activitate și indicatorii de performanță variabilă ai furnizorului reprezintă elemente esențiale ale politicii de evitare a coronacrizei economice”, a conchis oficialul Sierra Quadrant.

Concordatul preventiv

Într-o perioadă în care blocajul financiar a crescut semnificativ, experții spun că asigurarea unei linii de finanțare bancară poate fi, de asemenea, o soluție optimă în caz de probleme de cash-flow.

Nu în ultimul rând, firmele care iau în calcul insolvența ca soluție pentru a se proteja în fața consecințelor crizei, pot apela la o procedură mai eficientă, și anume concordatul preventiv.

Concordatul preventiv este mai avantajos decât insolvența pentru că permite acoperirea în timp cât mai scurt şi în proporţie cât mai mare a datoriilor acumulate, cu scopul evitării procedurilor de faliment.

În plus, debitorul poate cere judecătorului sindic suspendarea provizorie a executărilor silite urmând ca acestea să se suspende de drept din momentul comunicării hotărârii de constatare a concordatului către creditorii semnatari, suspendarea curgerii dobânzilor, penalităților și a cheltuielilor aferente creditorilor concordatari.