„Pericolul infracțional, vătămător la nivelul întregii societăți” pentru care fostul ministru Gabriel Sandu rămâne în închisoare

Magistrații de la Tribunalul Ilfov au admis, în 4 decembrie 2017, contestația procurorilor la măsura din 1 noiembrie dispusă de Judecătoria Sectorului 4, de admitere a cererii de liberare condiționată formulată de către fostul ministru al Comunicațiilor Gabriel Sandu.

În motivarea admiterii contestației procurorilor, judecătorii mai spun că profilul moral și comportamental al infractorilor ce comit fapte de tip „white collar” (n.r guler alb) este unul de obicei bun în mediul carceral, însă aceasta nu poate să releve în mod automat și o reeducare.

„Pericolul față de ordinea de drept pe care-l reprezintă astfel de infractori care nu au comis simple infracțiuni de drept comun pentru a-și asigura un produs infracțional ocazional nu poate fi, în mod evident, ignorat de către prezenta instanță. În aceste cazuri produsul infracțional este de regulă mult mai consistent, se dobândește ca urmare a stăpânirii unor cunoștințe infracționale bine puse la punct și este vătămător nu doar la nivelul unei singure persoane, ci chiar la nivelul întregii societăți. Astfel fiind, în cauză pericolul are o natură diferită de cel reprezentat de faptele comise cu violență de exemplu, fiind însă de asemenea unul extrem de ridicat și, prin urmare, instanța nu-și poate forma convingerea privind o reală reeducare doar prin afișarea unui comportament lipsit de sancțiuni, autorii unor astfel de infracțiuni fiind de obicei persoane instruite dar și periculoase pe măsură – periculoase nu pentru cei aflați fizic în imediata lor apropiere, ci pentru societate în ansamblul ei”, mai arată documentul menționat.

Totodată, instanța a mai subliniat că timpul petrecut de Gabriel Sandu după gratii este insuficient.

„Văzând data încarcerării – 03.10.2016/momentul de debut al reeducării -, comportamentul deținutului pe perioada detenției și celelalte circumstanțe analizate, instanța apreciază că timpul scurs în penitenciar este total insuficient pentru ca acesta să-și fi putut însuși o atitudine corectă de respect față de valorile ocrotite de lege. Subsumând, Tribunalul apreciază că, în acest context de stări, situații, împrejurări, condamnatul nu prezintă suficiente garanții pentru a fi pus în libertate, nefiind astfel îndeplinite condițiile legale pentru a se putea dispune liberarea condiționată la acest moment execuțional, deținutul fiind de altfel la prima sa analiză în fața Comisiei. Pe cale de consecință, potrivit competențelor legale, analizând situația condamnatului S.G. Judecătorul constată că liberarea sa condiționată în această fază procesual- execuțională nu este oportună”, mai spun judecătorii.

„Instanța constată că deținutul S.G.a fost condamnat deoarece „în anul 2009, în calitate de XXX a pretins și primit de la F.C. și P. D.M. suma de XXXX pentru a asigura promovarea hotărârii de guvern pentru a face demersuri în vederea obținerii bugetului necesar pentru a facilita firmelor susținute de F.C încheierea contractului de închiriere de licențe M. prin exercitarea influenței asupra unor persoane din cadrul Guvernului respectiv asupra unor funcționari și a primit cu titlu de folos necuvenit suma de XXXX ce a fost transferată la solicitarea sa în contul firmei XXXX pe care o controla prin intermediul lui S. L. D. în baza unor contracte de consultanță ce atestau operațiuni fictive”. Astfel, se constată că faptele comise sunt de o gravitate fără precedent – aspect ce relevă din partea deținutului un potențial criminogen extrem de ridicat”, se mai arată în motivare.

Instanța a stabilit un termen de reiterare a cererii peste un an, precizând că „acesta apare ca fiind un termen rezonabil , prin raportare la pedeapsa pe care o are condamnatul de executat, și apt de a pune la dispoziția condamnatului răgazul necesar pentru a putea demonstra posibilități reale de reintegrare socială și dovezi temeinice de îndreptare așa cum prevede legea,toate de natură a putea convinge instanța de judecată de oportunitatea liberării condiționate”.

Gabriel Sandu a fost condamnat, în 3 octombrie 2016, în dosarul Microsoft, la trei ani de închisoare, Dorin Cocoș la doi ani și patru luni ani și Gheorghe Ștefan la șase ani de detenție, în timp de omul de afaceri Nicolae Dumitru a primit o pedeapsă de doi ani și patru luni. Între timp, Ștefan, Cocoș și Dumitru au fost eliberați din penitenciar.