Persoanele care au cumpărat drepturi litigioase pentru imobilele naționalizate vor plăti un impozit
Persoanele care au cumpărat drepturi litigioase pentru imobilele naționalizate, în cadrul proceselor de restituire a bunurilor, vor fi obligate să achite un impozit pe diferența dintre suma plătită pentru acele drepturi și cea încasată de la stat pentru proprietate sau valoarea imobilului respectiv.
„Trebuie să restituim în natură ce se mai poate, să verificăm corectitudinea cererilor, să eșalonăm această plată și mai ales să facem o distincție clară între moștenitorii direcți și cei care au cumpărat drepturi litigioase, adică cei care nu au nicio legătură, de niciun fel, cu moștenirea respectivă, ci doar au cumpărat dreptul de a solicita de la stat restituiri. Ceea ce am spus este ce deja avem în lucru, și anume restituiri în natură acolo unde se pot face, verificarea dosarelor, eșalonarea plăților și modul de impozitare a drepturilor litigioase”, a spus Ponta.
El a spus că pentru efectuarea plăților nu există nicio altă soluție decât eșalonarea, iar propunerea va fi prezentată tuturor grupurilor parlamentare până la sfârșitul lunii martie, pentru „a fi asumată de toată lumea”.
La solicitarea MEDIAFAX de a explica scopul realizării unei distincții între moștenitori și cumpărătorii de drepturi litigioase și cum va fi aplicat impozitul, premierul a arătat că cesiunea de drepturi litigioase este o operațiune comercială profitabilă care trebuie impozitată.
„Nimeni nu poate contesta acum faptul că noi și generațiile noastre plătim ceea ce au confiscat generațiile bunicilor noștri. Înțeleg și respect dreptul de proprietate, chiar dacă, sigur, doar România este singura țară care a restituit în totalitate. Acum, însă, ideea e următoarea: cesiunea de drepturi litigioase este o operațiune, dacă vreți, comercială. Nu are nicio legătură avocatul care a cumpărat drepturi litigioase cu urmașul de drept al celuia căruia comuniștii, în ”46, i-au luat ceva. Și atunci, fiind o operațiune cu scop comercial – eu o gândesc, cu mintea juridică și economică -, trebuie impozitată. E un profit, nu e un drept, e un profit”, a spus Ponta.
El a precizat că impozitul va fi aplicat asupra diferenței dintre sume, pentru care persoana respectivă înregistrează profit.
Premierul a mai anunțat că va solicita conducerii Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților să prezinte public situația despăgubirilor deja acordate, și anume „cine, cât a primit și prin ce țară se află”.
La sfârșitul anului trecut, premierul a declarat că plafonarea la 15% a despăgubirilor pentru case naționalizate, propusă de Guvernul Ungureanu, nu este o soluție sustenabilă deoarece creează o discriminare clară, dar singura soluție este de eșalonare a plăților „pe un termen important de ani” și de reverificare a multor dosare.
El a susținut că România a plătit deja 4 miliarde euro pentru imobile naționalizate.
Proiectul de buget pentru acest an relevă că România trebuie să mai plătească încă 8 miliarde euro pentru despăgubiri aferente imobilelor naționalizate.
În primăvara acestui an, Guvernul Ungureanu a anunțat că vrea să limiteze la 15% din valoarea reală a bunului despăgubirile care vor fi plătite de stat foștilor proprietari pentru proprietățile naționalizate și să elimine posibilitatea restituirii în natură. De asemenea, plata urma să fie efectuată eșalonat pe o perioadă între 10-12 ani, termenul de depunere a dosarului fiind unul de decădere și stabilit la maximum 90 zile.
Varianta a fost avansată în contextul în care Guvernul a fost obligat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) să modifice Legea proprietăților naționalizate, prin stabilirea unui nou sistem de plată a despăgubirilor pentru aceste proprietăți.
Ministrul Finanțelor de atunci, Bogdan Drăgoi, a declarat agenției MEDIAFAX că plata integrală exclusiv prin bani pentru proprietățile naționalizate de comuniști ar însemna un efort bugetar estimat la 70 de miliarde de lei (16 miliarde de euro), din care mai mult de jumătate ar reveni cultului romano-catolic, care a depus cereri pentru 88.000 de imobile.
Ulterior însă, Guvernul a solicitat Curții Europene a Drepturilor Omului o amânare a termenului în care trebuie să modifice Legea proprietăților naționalizate, interval în care să analizeze toate soluțiile posibile de rezolvare a problemei, iar CEDO a acceptat în luna iunie, când la guvernare se afla deja Cabinetul Ponta, prelungirea cu nouă luni a acestui termen, până aproape de începutul lunii aprilie 2013.
La rândul său, premierul Victor Ponta a declarat, în luna mai, că nu ia în calcul varianta plafonării la 15% a despăgubirilor pentru casele naționalizate și că trebuie găsită, în acest caz, soluția constituțională, echitabilă, pentru restituirea în primul rând în natură a proprietăților, acolo unde este posibil.