Peste 100.000 de PC-uri ale autorităților române, afectate de retragerea suportului pentru Windows XP

„În funcție de evaluări, retragerea de cãtre Microsoft a suportului tehnic și de securitate pentru sistemul de operare Windows XP afectează zeci de mii de calculatoare, 34.000 sau 35.000. Pe de altă parte, în momentul în care am verificat ultimul audit realizat de alte instituții am observat că un număr foarte mare de calculatoare urmează să iasă din uz în următoarele luni. Ministerul va efectua un audit foarte exact astfel încât în următoarele 4-5 luni să știm exact numărul calculatoarelor, ce licențe folosesc și ce licențe sunt necesare astfel încât această imagine să fie cât mai exactă”, a declarat marți ministrul pentru Societatea Informațională, Răzvan Cotovelea.

El a adăugat că, la nivel guvernamental, numărul licențelor care pot fi afectate în următoarele 12 luni sau mai mult de retragerea suportului tehnic și de securitate pentru Windows XP depășește 100.000.

Microsoft a retras, marți, suportul tehnic și de securitate pentru Windows XP, sistem de operare lansat în urmă cu 12 ani.

RELIGIE 27 decembrie – Sfântul Arhidiacon Ștefan: Ziua onomastică a celor care-i poartă numele de Ștefan sau Ștefania. Tradiții și obiceiuri

07:38

ANALIZĂ EXCLUSIV O nouă „Eră TRUMP” începe în 2025. Ce implicaṭii va avea revenirea sa la Casa Albă

07:30

În lipsa actualizărilor, calculatoarele pe care rulează acest sistem de operare pot deveni vulnerabile la viruși și alte programe care afectează securitatea și confidențialitatea datelor.

„Pentru a contracara efectele retragerii suportului tehnic, avem antiviruși, avem sisteme de tip hardware și software care protejează sistemele publice și avem disponibilitatea de a renegocia cu Microsoft un nou contract, în condițiile în care Microsoft ne va înainta o propunere financiară. Din ianuarie și până în prezent, am avut o discuție informală cu reprezentantul Microsoft și i-am spus că apreciem modul în care vor dori transparent să țină cont de acordul special pe care Guvernul României îl are cu Microsoft, dar așteptăm cifrele, propunerea financiară de la care începem să negociem”, a spus ministrul.

El a adăugat că nu este, cu siguranță, nici un fel de problemă pentru calculatoarele utilizate de funcționarii publici de la nivel central și local.

„Am ținut neapărat să menționez acest lucru pentru că, probabil, o strategie de negociere este și aceasta de a crea o anumită turbulență în mass-media că s-ar întâmpla ceva grav. Nu se întâmplă absolut nimic. Sistemele sunt sub protecție. Avem comitetul tehnic-economic care monitorizează în permanent astfel încât, în perioada imediat următoare, poate șase luni de zile de acum încolo, nu vom avea niciun risc real”, a afirmat Cotovelea.

Întrebat de ce statul nu utilizează aplicații gratuite în locul licențelor Microsoft, ministrul a arătat că sunt exemple în acest sens în Germania și Turcia, dar a mențonat că aceste investiții „sunt bine a fi făcute pentru o perioadă sau având o strategie pe termen mediu și lung”.

„Totuși, nu uitați: aceste posibilități de construcție costă bani. Costă bani în ceea ce înseamnă formarea profesională a funcționarilor publici, costă bani în ceea ce înseamnă organizarea sistemelor pentru compatiblitatea lor ș.a.m.d. Deja noi am primit propuneri în acest sens. În discuția aceasta cu licențele Microsoft evident că este posibil să încurajăm aceste dezvoltări, însă va trebui să vedem foarte exact la nivel național cât costă o construcție de acest tip, care eventual să poată fi finanțată de la buget”, a mai spus Cotovelea.

El a adăugat că, pe termen mediu, cheltuielile privind formarea profesională a funcționarilor publici care vor utiliza licențe gratuite vor putea fi acoperite prin accesarea de fonduri UE.

„Însă acum, în acest moment, nu putem decât să o luăm ca posibilă strategie și să încercăm să încurajăm sisteme open source, aceste sisteme care pot reprezenta o alternativă”, a arătat ministrul.

Autoritățile române au plătit pentru utilizarea licențele Microsoft în perioada 2004-2009 peste 100 milioane de dolari, la care se adaugă încă 100 milioane de euro pentru intervalul 2009-2012, iar până în 2015 vor mai achita alte 40 milioane de euro, potrivit datelor frunizate de MSI la solicitarea MEDIAFAX.