Peste 140 de persoane, aduse cu autocare în Capitală pentru a fi audiate în dosarul referendumului

Aducerea acestora în Capitală la termenul de vineri al dosarului referendumului a fost decisă de instanță în 3 octombrie, pentru a da declarații despre participarea lor la referendumul din 2012, în condițiile în care apar pe liste că au votat.

Cele peste o sută de persoane sunt aduse în Capitală în baza unor mandate de aducere, din județele Olt, Gorj, Teleorman și Vrancea.

Procesul nu va avea loc vineri la Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța care judecă dosarul referendumului, ci la Curtea Militară de Apel, unde este mai mult spațiu.

LOTO Formula MAGICĂ la Loto 6 din 49. Ce trebuie să faci pentru a câștiga, de fapt

14:18

METEO Capitala, sub avertizare de vânt puternic, cu rafale de 50-55 km/h!/ANM a prelungit codul portocaliu de VISCOL

14:00

La termenul din 3 octombrie, judecătorii instanței supreme au stabilit ca în 24 octombrie să fie audiați toți martorii, pentru că mulți dintre aceștia sunt persoane în vârstă sau cu probleme grave de sănătate, care nu ar trebui „puse pe drumuri” în perioada rece a anului.

Și la acel termen au fost audiați martori, mulți dintre aceștia fiind persoane vârstnice, cu probleme de sănătate. Instanța nu a putut lua declarația a doi martori care au probleme cu auzul, și nici pe cea a unei vârstnice care s-a simțit rău în sala de judecată.

În aceste condiții, președintele completului de judecată a stabilit ca la următorul termen să fie chemați toți martorii care au mai rămas de audiat în acest caz, astfel încât să nu se creeze vreo situație în care persoane vârstnice sau bolnave „să fie puse pe drumuri în toiul iernii”.

În acest dosar, soții Marius Marinel și Simona Cristina Preduț au fost judecați separat de ceilalți 73 de inculpați, prin procedura simplificată, după ce și-au recunoscut vinovăția. La 2 iulie, instanța supremă i-a condamnat pe cei doi la câte un an și patru luni de închisoare cu suspendare și le-a stabilit acestora un termen de încercare de trei ani și patru luni.

Instanța supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul „Fraudă la referendum”, în care au fost trimiși în judecată Liviu Dragnea și alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat și vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale”.

Anchetatorii susțin că Dragnea a fost susținut în fraudarea referendumului de 74 de președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt. Aceștia au fost trimiși în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.

„Infracțiunile reținute în sarcina persoanelor implicate în desfășurarea procesului de votare – președinți și membri ai secțiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei și-au încălcat atribuțiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât și liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora și introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obținute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanței.