Peste 1.500 de români cu credite în franci elvețieni protestează în fața Parlamentului și în alte cinci orașe. „Vrem soluții reale”

„Nu putem să mergem la bancă să negociem individual, ne trebuie o soluție legislativă. Vom pune la dispoziția Comisiei de buget-finanțe documente care arată că nu se poate negocia cu băncile. N-au negociat nici când am semnat contractele, nici acum”, a afirmat Cătălin Voivozeanu, unul dintre reprezentanții Grupului Clienților cu Credite în CHF și inițiator al mitingului.

Protestatarii afișează bannere și pancarte cu sloganuri precum „Isărescu neagă declarația de avere/ ANI, tu nu mai ai putere?”, „Isărescu dictator, avocatul băncilor!”, „BNR reglementează doar cum băncile dictează!”, „Vrem soluții reale. Stop minciunilor electorale!”, „Voi, 18 deputați împrumutați,/ Atitudine când luați?”, „Doar oameni politici arestați, / Toți bancherii sunt curați?”, „Pe NOI când ne ajutați? / Vrem și bancheri arestați!”, „Banca Nesimțirii Rușinoase (BNR)”.

Debitorii băncilor l-au taxat astfel pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a negat că ar fi contractat în urmă cu câțiva ani un credit la Volksbank, deși acesta apărea în declarația de avere. Ulterior, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a afirmat că împrumutul a fost refinanțat la UniCredit și că Isărescu își amintea banca unde l-a achitat, nu de unde l-a contractat inițial.

Protestatarii spun că nu mai au încredere în mesajele guvernatorului BNR după ce a afirmat vehement că nu a avut credit la Volksbank și i-au cerut demisia.

„Cum s-ar spune pe românește, Isărescu nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase”, a spus unul dintre organizatori.

La ora transmiterii știrii, la Cluj-Napoca și Iași protestează circa 200 de persoane, la Timișoara 150, iar la Craiova 100 de persoane.

Organizatorii protestului îndeamnă debitorii să boicoteze miercuri, 11 februarie, agențiile băncii prin plata ratelor în tranzacții succesive de câte 1 leu, blocând astfel activitatea casieriilor băncilor pentru întreaga zi.

Părțile implicate în „criza francului” au poziții diferite privind soluțiile la problemele clienților cu astfel de credite accentuate după aprecierea puternică a francului de la mijlocul lunii ianuarie.

Clienții doresc un act normativ prin care să aibă posibilitatea de a converti în lei creditele în valută la cursul de la momentul acordării împrumutului apreciat cu maxim 20%.

Pe de altă parte, băncile și BNR invocă neconstituționalitatea unei astfel de măsuri, precum și pierderile mari cauzate instituțiilor de credit, pe care unele dintre ele nu ar putea să le suporte și ar ajunge chiar în situația falimentului.

Astfel, banca centrală împreună cu băncile care au în portofolii credite în franci elvețieni și cu Asociația Română a Băncilor pledează pentru soluții individuale, aplicate de la caz la caz, întrucât portofoliul în franci este foarte diversificat și nu se pot aplica soluții generale.

Până în prezent, opt instituții de credit au anunțat măsuri temporare de atenuare a efectelor aprecierii francului în raport cu leul.

La rândul lor, clienții spun că soluțiile oferite de bănci pe termen lung există doar la nivel declarativ, întrucât în realitate băncile nu negociază soluțiile cu clienții, iar variantele pe care le înaintează debitorilor sunt în dezavantajul acestora din urmă, având costuri suplimentare pentru întreg serviciul datoriei.

Mai mult, unele instituții de credit au cerut clienților garanții suplimentare pentru conversia creditului în lei, însă la cursul zilei, având în vedere că valoarea imobilului adus ca garanție s-a depreciat aproape la jumătate față de momentul contractării creditului.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului susține, de asemenea, găsirea unei soluții pe cale administrativă, prin care să se impună împărțirea riscurilor între clienți și bănci, dar și soluții concrete pe termen lung din partea băncilor, după ce a ajuns la concluzia că nu se poate discuta cu acestea pentru orice fel de negociere.

Parlamentarii au dezbătut problema creditelor în franci în mai multe ședințe ale Comisiei Buget-Finanțe-Bănci împreună cu toate părțile implicate, fără a ajunge deocamdată la o concluzie. O poziție a acestora s-ar putea contura în zilele următoare, după ce vor avea loc întâlniri luni cu reprezentanții Fondului Monetar Internațional și marți cu conducerea BNR.

Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elvețieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la șase bănci. În total, 14 instituții de credit au acordat finanțări în franci elvețieni.

Din totalul debitorilor cu împrumuturi în franci înregistrate în bilanțurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească și 2% la OTP Bank.

O treime dintre creditele în franci elvețieni (35%) au fost destinate achiziționării de locuințe, 58% au reprezentat credite de consum cu ipotecă, iar alte 7% au fost alte credite de consum, potrivit datelor BNR prezentate vinerea trecută de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Scadența reziduală medie este de 13,2 ani în totalul creditelor în franci elvețieni. Circa 40% din credite au scadența reziduală sub 5 ani, iar în alte 40% din cazuri scadența depășește 15 ani.

Trei sferturi dintre datornicii la bănci în franci elvețieni au venituri lunare sub 2.500 de lei, iar jumătate din total câștigă mai puțin de 1.500 de lei pe lună, numai puțin peste 10% ajungând la venituri de până la 3.500 de lei, potrivit datelor BNR.

Astfel, 11,5% dintre debitorii în franci elvețieni au venituri cuprinse între 2.500 de lei și 3.500 de lei, 7% ajung cu salarii până la 5.000 de lei, 3% câștigă între 5.000 și 7.000 de lei și 3,5% au câștiguri de peste 7.000 de lei lunar.

Un sfert dintre cei 75.412 debitori în franci elvețieni dețin 1% din stocul de credite, cu valori împrumutate sub 4.000 franci, și tot atâția cumulează 67,5% din totalul finanțărilor, cu sume de peste 47.000 franci. Un alt sfert se încadrează la împrumuturi între 18.000 și 47.000 franci, cu o pondere de 24,5% din stocul creditelor, iar restul au credite între 4.000 și 18.000 franci, reprezentând 7,1%.

Cursul francului elvețian anunțat vineri de BNR a crescut cu 2,86 bani, la 4,1808 lei, dar per ansamblul săptămânii s-a aflat în scădere cu 6,3 bani.

Referința francului elvețian a urcat de la 4,1522 lei joi la 4,1808 lei. În urmă cu o săptămână, francul se afla la 4,2438 lei. Comparativ cu maximul istoric în registrat în urmă cu două săptămâni, francul se află în declin cu 40,1 bani.

Francul elvețian a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe ședințe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveției.

La maximul de 4,5817 lei, francul era în urcare cu 22,5% față de cursul de 3,7415 lei înregistrat miercuri, 14 ianuarie, înainte de decizia Băncii Elveției de a renunța la plafon.

În prezent, francul se plasează cu 8,75% sub recordul din 23 ianuarie, dar se află cu 11,74% peste referința BNR din 14 ianuarie, ultima înainte de anunțul Băncii Elveției.