Asociația Alternative Sociale a organizat, vineri, o dezbatere publică cu privire la situația copiilor cu părinți deținuți, cu tema „Este nedrept să punem sentințe pe visurile copiilor cu părinți deținuți”, pentru a atrage atenția asupra dificultăților în care sunt aceștia, dar și asupra faptului că nu se discută despre acest lucru, motiv pentru care au fost denumiți „copii invizibili”.
Din datele centralizate din 34 de penitenciare a rezultat că 16.764 de copii au unul dintre părinți încarcerat, iar 814 dintre ei sunt în sistemul de protecție. Cei mai mulți copii cu părinți deținuți sunt în București (1.865), Iași (993) și Constanța (823), iar cei mai mulți copii cu părinți în închisoare și care sunt în sistemul de protecție specială sunt în Vaslui (81), Hunedoara (63) și Bacău (56).
Directorul executiv al Asociației Alternative Sociale, Cătălin Luca, a prezentat rezultatele unei cercetări care au evidențiat consecințele detenției asupra copilului. Astfel, specialiștii atrag atenția că minorii cu părinți încarcerați au o stimă de sine scăzută ca urmare a ascunderii faptului că au un părinte în închisoare, a sentimentului de rușine și de abandon.
„Sunt marginalizați de cei de vârsta lor. Acest lucru duce la riscul dezvoltării de comportamente (pre)delincvente și la performanțe școlare scăzute sau abandon școlar. Detenția unui părinte (în cele mai multe cazuri, tatăl) contribuie la creșterea stresului financiar și, în special în zonele rurale, la scoaterea copiilor din mediul educațional pentru a munci la câmp ca zilieri”, a declarat Cătălin Luca.
El a mai precizat că, din cauza condițiilor din penitenciar, de cele mai multe ori mamele sau persoanele de îngrijire aleg să nu îi aducă pe copii în vizită sau să le ascundă acestora faptul că tatăl lor se află la închisoare, motivând că este plecat la muncă în străinătate.
Directorul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), Elena Tudor, a explicat însă că o astfel de alegere este greșită și, în plus, încalcă un drept fundamental al copilului, respectiv acela de a menține relații cu o persoană față de care a dezvoltat o relație de atașament.
„Copilul trebuie să cunoască realitatea. Lui trebuie să i se explice situația pe înțelesul lui pentru că doar așa poate depăși mai ușor problemele pe care le are”, a spus Elena Tudor.
Cercetarea prezentată de Alternative Sociale a mai arătat faptul că, în România, copiii cu părinți deținuți beneficiază în mai mare măsură de susținerea membrilor familiei extinse decât copiii din Marea Britanie, Germania sau Suedia, dar și că nevoile copiilor români sunt preponderent cele de bază (hrană, îmbrăcăminte) față de cele ale copiilor din celelalte trei țări participante la cercetare, unde predomină nevoile emoționale și de suport școlar.
„În România nu există servicii specializate pentru lucrul cu copilul al cărui părinte se află la închisoare spre deosebire de Marea Britanie, Germania și Suedia”, se mai arată cercetare.
Subsecretarul de stat din Ministerul Educației Liliana Preoteasa a spu, la rândul său, că problema acestor copii este foarte importantă, dar, de cele mai multe ori , nimeni nu știe că ea există.
Liliana Preoteasa consideră că, pentru a evita stigmatizarea acestor copii, școala ar trebui să păstreze confidențialitatea, mai ales că reacțiile celorlalți, în special ale copiilor, pot fi foarte dure.
Ea a mai spus că profesorii ar trebui să aibă abilitatea de a identifica schimbările de comportament ale copiilor, să afle ce anume a dus la acest lucru și să implice consilierul școlar.
Directorul Direcției Reintegrare Socială din cadrul ANP, Roxana Preda, a precizat că 39 la sută dintre deținuți au un copil și 68 la sută au doi sau mai mulți copii.
„Literatura de specialitate spune că atunci când un părinte este încarcerat se produce o ruptură în familie, iar copilul este cel mai afectat”, a spus Preda.
Asociația Alternative Sociale a făcut și o serie de recomandări autorităților cu atribuții în acest domeniu, solicitând includerea copiilor cu părinți deținuți în revizuirea Strategiei națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului 2014-2020 ca o categorie vulnerabilă care necesită o atenție sporită.
De asemenea, Ministerului Afacerilor Interne i s-a recomandat să introducă în practica polițiștilor care execută un mandat penal sau rețin o persoană care are în îngrijire copii colaborarea cu serviciile sociale.
„Recomandăm polițiștilor să se asigure că acei copii nu vor asista la reținerea/arestarea părintelui lor și vor rămâne în grija unui adult responsabil sau, după caz, vor fi preluați de serviciile sociale”, au arătat reprezentanții Alternative Sociale.
O altă recomandare vizează Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice de a propune învățătorilor și profesorilor care au în clasele lor elevi cu părinți deținuți să-i îndrume către serviciile consilierului școlar și/sau alte servicii de suport din comunitatea din care fac parte.
Pentru obținerea unei imagini cât mai exacte cu privire la situația copiilor cu părinți deținuți din România, recomandarea Alternative Sociale este de a include în rapoartele anuale ale ANP numărul copiilor sub 18 ani care se aflau în grija deținuților la momentul încarcerării, iar pentru evitarea situațiilor cu potențial traumatizant se recomandă Ministerului Justiției să finanțeze amenajarea spațiilor de vizite care să fie prietenoase cu copiii și în același timp să permită dezvoltarea unor interacțiuni care susțin pozitiv relația dintre copilul aflat în vizită și părintele său din închisoare.
Srudii recente, citate de Asociația Alternative Sociale, arată că în lume sunt încarcerate peste 10,2 milioane de persoane, populația carcerală crescând cu șase la sută în toate țările față de perioada 2009 – 2011 și că peste 10 milioane de copii sunt afectați de detenția unui părinte în Statele Unite ale Americii, în timp ce în țările membre ale Uniunii Europene, un copil din 100 are un părinte în închisoare.