Peste 5 din 10 români sunt supraponderali. Datele care arată obiceiurile de consum alimentar din România

55% din populația României este supraponderală, după cum arată un studiu recent publicat de Nielsen. Țara noastră se situează, încă, sub media din regiunea est-europeană, însă incidența obezității crește mai repede în România decât în zonă, ajungând să fie, în prezent, cu 14% mai mare decât în 1990. 

În ceea ce privește Europa Centrală și de Est, 58% dintre locuitorii acestei regiuni sunt supraponderali, doar 5 din 10 dintre aceștia considerând că acest lucru este adevărat și doar 45% făcând eforturi, în mod activ, să piardă în greutate. 

Românii sunt mai activi decât media europeană, potrivit studiului citat. Astfel, 74% dintre ei declară că fac sport pentru a slăbi, în timp de 81% regurg la urmarea unor diete alimentare pentru a preveni anumite boli  – obezitate, diabet, hipertensiune. 

Dacă vorbim despre obiceiurile alimentare și modul de alegere a produselor pe care le consumă, est-europenii au început să învețe că trebuie să fie mai atenți la ceea ce pun în coșul de cumpărături. 67% dintre consumatori susțin că citesc cu atenție etichetele cu privire la conținutul de nutrienți al pachetelor pe care le cumpără. Cu toate că este mai redusă decât pentru vest europeni, importanța privind transparența conținutului produselor este un element important pentru consumatorii din Europa Centrală și de Est. 66% dintre consumatorii din această regiune se declară dispuși să plătească mai mult pentru mâncare și băutură care nu conțin ingrediente nedorite (68% in cazul Europei de Vest), iar 76% aleg alternative locale, naturale și organice de câte ori este posibil (acelasi nivel ca în Europa de Vest), potrivit studiului citat. 

„81% din romani citesc cu atenție informațiile nutriționale de pe produse, iar pentru 66% absența produselor indezirabile este mai importantă decât prezența produselor benefice. Produsele locale, naturale sau organice sunt preferate, atunci cand sunt disponibile, de catre 88% dintre români”, potrivit cercetării.

Aceste atitudini se fac vizibile și în ceea ce privește vânzările, astfel că a crescut nivelul de cerere pentru alimentele „sănătoase” (fructe, legume, apă, lactate), lăsându-le în urmă pe cele din categoria „permisive” (dulciuri, sucuri carbogazoase, chipsuri).