Prima pagină » Știri » Peste jumătate dintre cazurile de urgență din 2011 au fost asociate consumului de etnobotanice

Peste jumătate dintre cazurile de urgență din 2011 au fost asociate consumului de etnobotanice

Peste jumătate dintre cazurile de urgență din 2011 au fost asociate consumului de etnobotanice
Consumul de substanțe noi cu proprietăți pshioactive, etnobotanice, reprezintă o problemă pentru secțiile de primiri urgență în majoritatea județelor, în 54,1% dintre cazurile de urgență înregistrate în 2011 fiind raportat un astfel de consum, rezultă din Raportul anual prezentat, joi, de ANA.

Consumul de substanțe noi cu proprietăți pshioactive, etnobotanice, reprezintă o problemă pentru secțiile de primiri urgență în majoritatea județelor, în 54,1% dintre cazurile de urgență înregistrate în 2011 fiind raportat un astfel de consum, rezultă din Raportul anual prezentat, joi, de ANA.

Raportul național privind situația drogurilor prezentat de Agenția Națională Antidrog (ANA) arată că în majoritatea județelor, la nivelul secțiilor de primiri urgență se menține o problematică semnificativă cauzată de consumul de substanțe noi cu proprietăți pshioactive (SNPP).

„În peste jumătate (54,1 la sută) dintre cazurile de urgență înregistrate în anul 2011 a fost raportat un asemenea tip de consum. (..) Deși creșterea ponderii cazurilor de urgență direct asociate consumului de astfel de substanțe nu este semnificativă în anul de referință, corelațiile care apar între cazurile de urgență datorate policonsumului în care sunt prezente și SNPP, în combinație cu alte substanțe psihoactive, precum și cu cele în care diagnosticul de urgență este indus indirect de efectele consumului acestora (alte diagnostice – leziuni sau traumatisme produse prin autoleziune, accidente și alte cauze externe) determină ca dimensiunea problematicii consumului de SNPP să fie mai mare în anul 2011, comparativ cu anul anterior. Se constată o creștere semnificativă a consumului injectabil (simplu sau mixt)”, se arată în raport.

Pe de altă parte, specialiștii confirmă tedința de scădere a ponderii cazurilor de urgență determinate de consumul de heroină, opiacee (intoxicații, supradoză, sevraj).

Potrivit documentului elaborat de ANA, comparativ cu anii anteriori, se remarcă o creștere a deceselor indirect asociate consumului de droguri, concomitent cu scăderea cazurilor de decese direct asociate consumului de droguri.

În Raportul anual se mai arată că anul trecut, în regim ambulatoriu și de internare au fost asistate 3.362 de persoane, dintre care 2.168 pentru droguri ilicite și SNPP.

Principalele tipuri de substanțe pentru care s-a solicitat asistență sunt: SNPP, heroina, hipnoticele și sedativele și canabisul. SNPP reprezintă și cel mai frecvent menționat drog secundar.

„În 2011, pentru prima dată în ultimii 10 ani, proporția cazurilor admise la tratament pentru consum de opiacee a înregistrat cea de-a doua valoare din numărul total de cazuri, SNPP reprezentând drogul principal pentru care consumatorii au solicitat asistență. Ca distribuție teritorială, deși încă admiterea la tratament pentru consumul de opiacee rămâne concentrată în zona Capitalei, se înregistrează, la valori mici, o răspândire teritorială a acestui tip de consum, iar zonele cu cel mai mare risc (ca număr de cazuri înregistrate) se conturează în jurul marilor centre universitare sau județe de graniță”, rezultă din raport.

Deși populația majoritară în serviciile de asistență este reprezentată de persoanele de sex masculin, începând cu anul 2007 specialiștii semnalează o ușoară tendință de creștere a proporției pentru persoanele de sex feminin.

Cei mai mulți consumatori au declarat un debut în consum între 15-19 ani, predominând consumul zilnic, prin injectare.

În privința duratei, pentru SNPP, marea majoritate a cerut asistență după aproximativ un an de consum, în timp ce pentru opiacee se solicită tratament după o perioadă mare de consum.

În ceea ce privește statusul economic și educațional al persoanelor aflate în tratatement, acestea sunt, în general, persoane fără venit, inactive economic, cu un nivel de educație scăzut sau foarte scăzut, care locuiesc împreună cu familia, ca locuință stabilă și care au solicitat asistență din inițiativă proprie sau care au fost trimise de către specialiști din sistemul de sănătate, preponderent din serviciile de urgență sau alte secții ale unităților medicale.

Citește și