Peste un milion de români nu merg la MUNCĂ, în timp ce piața CERȘEȘTE angajați. Câți șomeri ÎNREGISTRAȚI sunt în România

Numărul de 1 milion exclude pensionarii și persoanele încadrate în diverse forme de educație, conform studiului „Barometrul forței de muncă”, realizat de PwC România pentru Coaliția pentru Dezvoltarea României – CDR.

„Pe de altă parte, prognozele oficiale pentru următorii 3 ani privind legătura dintre piața muncii și creșterea PIB-ului, estimează un necesar de angajați de aproximativ un milion de persoane. România este în topul țărilor europene în ceea ce privește procentul de populație aptă de muncă, aflată în afara pieței muncii (peste 34%) fiind depășită doar de Italia si Croația. Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) consideră că obiectivele pe termen lung de creștere economică ale României pot fi afectate din cauza deficitului de forță de muncă, care, în absența unor măsuri specifice în acest sens, se va adânci în câțiva ani”, se mai menționează în studiul citat.

DECLARAȚII EXCLUSIVE 35 de ani de la REVOLUȚIE, aceeași frustrare și un DOSAR care nu poate rupe blestemul. „Pe acest fond, este ușor să manipulezi masa de nemulțumiți”

08:00

LIVE UPDATE Război în Orientul Mijlociu, ziua 443. ȘOC la Damasc: cine va fi noul ministru al Apărării!

07:44

De asemenea, analiza relevă discrepanțe între județele din țară, existând județe care prosperă din punct de vedere economic, dar nu mai au forța de muncă disponibilă, precum și județe cu număr mare de persoane care nu lucrează. Mai mult, județe din ambele extreme există în aproape toate regiunile de dezvoltare, ceea ce deschide posibilitatea unor soluții la nivel regional.

Într-un context demografic marcat de îmbătrânirea populației și migrația masivă, fenomene deja bine cunoscute, Barometrul propune un set de măsuri, urmând exemple de bune practici din alte țări, care să diminueze decalajul pe termen scurt. Printre aceste măsuri sunt integrarea în piața muncii a unui procent cât mai mare din populația inactivă, inclusiv încadrarea parțială a pensionarilor sau a tinerilor care studiază, respectiv să permită acoperirea temporară a deficitului cu resurse externe.

„Acest studiu subliniază, încă o dată, necesitatea implementării unor reforme sustenabile în educație, sănătate și infrastructură, fără de care majoritatea problemelor legate de forța de muncă nu pot fi rezolvate pe termen lung”, a declarat Adela Jansen, Coordonatorul CDR.

Mai exact, studiul relevă reforma educației ca unul dintre elementele fundamentale ale depășirii actualei crize de forță de muncă, dar și ca un instrument pentru evitarea adâncirii acesteia.

„Dezvoltarea sistemului educațional poate fi făcută în două etape, menite a grăbi efectele reformei. Una dintre acestea vizează programele universitare și ale școlilor duale a căror programă trebuie corelată cu nevoile actuale ale pieței forței de muncă. În același timp, o a doua etapă se referă la schimbări structurale, de profunzime referitoare la problematica anilor de școală gimnazială. Un cadru multianual împreună cu o analiză periodică vor permite adaptarea la evoluția schimbărilor rapide din piața muncii, păstrând, în același timp, și obiectivul eliminării disfuncționalităților de bază (precum analfabetismul funcțional), dar și al prioritizării competențelor STEM”, au mai spus reprezentanții CDR.

„Ocupațiile viitorului vor avea la bază competențe digitale în orice domeniu de activitate. Ansamblul de măsuri imediate pe care le propunem trebuie completat cu o strategie de țară, pe termen lung, realizată în strânsă colaborare cu mediul de afaceri”, a adăugat Jansen.

Coaliția reunește 45 de organizații și membri asociați, reprezentând peste 54.000 de companii care generează în jur de 1,2 milioane de locuri de muncă și peste 50% din PIB.