„Sunt cel puțin uluit de această chestiune. Ce implicație puteam să am eu, cine eram eu ca să dau vreun ordin în acel moment? În fond, ceea ce s-a întâmplat în acele zile, ceea ce s-au numit teroriști, dar mai ales ceea ce s-a îmtâmplat la baricade. Eram, puteam să pierd viața la baricada. În fond, 39 dintre camarazi au fost uciși. Atunci asupra noastră au tras unități ale Armatei. Ulterior, s-a vorbit din nou despre acest fapt, că au fost unități ale Armatei. În ce fel puteam eu să influențez Armata? N-aveam nicio calitate de nicio natură. E uluitor, e pur și simplu absurd. Adică în ce fel se puteau manipula atâta vreme cât nu aveam nici cea mai mică capacitate de a influența Armata? De ce nu se face nicio referire în această cerere la cei care conduceau, care aveau frâiele Armatei în acel moment? Eu nu înțeleg absolut nimic din chestia asta și sunt pur și simplu cu desăvârșire revoltat față de această chestiune”, a afirmat fostul premier, pentru agenția de presă MEDIAFAX.
Actualul deputat PNL a adăugat că se întreabă care este scopul formulării unei cereri de urmărire penală pe numele său.
„Eu am devenit prim-ministru pe 27 decembrie, când lucrurile acestea se încheiaseră. Până atunci în ce fel puteam eu să intervin? În niciun fel. Mă întreb care este scopul acestei chestiuni? De ce nu se face referire la felul în care cine au fost cei care au dat ordinele care s-au executat prin tragere împotriva baricadei la Timișoara, ulterior, după 22 decembrie? E un lucru pe care n-am cum să-l văd decât ca o adevărată manipulare. Deci nu înțeleg nimic din toată povestea. Eu mă refer la mine și la ceea ce am trăit eu”, a completat Roman.
Procurorul general al României, Augustin Lazăr, cere președintelui încuviințarea urmăririi penale față de Ion Iliescu, Petre Roman și Gelu Voican Voiculescu, în dosarul Revoluției, în legătură cu săvârșirea infracțiunii contra umanității.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Augustin Lazăr, a cerut președintelui o solicitare de urmărire penală în legătură cu săvârșirea infracțiunii contra umanității față de Ion Iliescu, membru și președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale (din 22 decembrie 1989), „organism care de facto a exercitat puterea executivă și legislativă centrală, comportându-se ca un Guvern până la apariția Decretului-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989, când președintele consiliului a primit rolul unui șef de stat, iar atribuțiile legislative ale consiliului au fost separate de cele executive, ce necesită autorizare pentru intervalul 22-27 decembrie 1989”, precizează Parchetul General, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.
Totodată, se cere urmărirea penală față de Petre Roman, membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale, din 22 decembrie 1989, numit oficial prim-ministru al Guvernului României prin Decretul nr. 1 din 26 decembrie 1989, ce necesită autorizare pentru perioada 22-31 decembrie 1989 și față de Gelu Voican Voiculescu, membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale din 22 decembrie 1989, numit oficial vice prim-ministru al Guvernului României prin Decretul nr. 5 din 28 decembrie 1989, ce necesită autorizare pentru perioada în perioada 22-31 decembrie 1989.
Solicitările vin în cauza intitulată generic „Dosarul Revoluției”, mai precizează Parchetul General.
În cadrul Dosarului Revoluției, procurorii au anunțat, pe 18 decembrie 2017, că au înregistrat avansări în anchetă, fiind clarificate împrejurările legate de fuga cuplului Ceaușescu din decembrie 1989, dar și cele legate de declanșarea și efectuarea diversiunii militare, aceasta fiind cauza numeroaselor decese.
Totodată, a fost identificată sursa sunetului cu efect de panică emis în timpul discursului lui Nicolae Ceaușescu din 21 decembrie ’89 care a dus la izbucnirea protestelor în Capitală. Anchetatorii s-au edificat și cu privire la declanșarea și executarea diversiunii militare, începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989.