PF Daniel: Rugaciunea în penitenciar, formă de umanizare, spun cei care au fost închiși ani mulți

Patriarhul Daniel a sfințit sâmbătă, împreună cu PS Timotei Prahoveanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Capela „Sfântul Ierarh Nicolae” de la Penitenciarul Jilava.

„Într-un penitenciar, așa cum mărturisesc cei care au fost închiși ani mulți, rugăciunea este nu doar un refugiu, ci și o formă de umanizare, de pacificare interioară și de creștere spirituală. Au fost oameni care erau foarte credincioși înainte, în libertate, dar în închisoare rugăciunea lor a fost mai intensă. De aceea, părintele Dumitru Stăniloae, când a fost întrebat, după cinci ani de închisoare, «Ce ați învățat acolo?», a răspuns «Am învățat să mă rog», deși era preot și profesor”, a spus PF Daniel, după slujba de sfințire a capelei.

Patriarhul Daniel a vorbit despre importanța rugăciunii în penitenciar, arătând că oamenii care se roagă mult ajung la o libertate interioară mai mare decât libertatea exterioară a celor din societate.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

„Omul privat de libertate socială se simte limitat în posibilitățile sale de deplasare, acțiune, inițiativă și atunci de mare folos este dobândirea libertății interioare, adică libertatea de a iubi pe Dumnezeu și pe semeni. Iubirea nepătimașă, neposesivă și dezinteresată se dobândește în primul rând prin rugăciune. Omul care se roagă lui Dumnezeu stabilește o legătură duhovnicească nevăzută, dar reală cu Dumnezeu. În această convorbire, Dumnezeu nu răspunde prin cuvinte, ci printr-o prezență pașnică, iubitoare și milostivă. De aceea, oamenii care se roagă mult pacifică sufletul și simțirile lor. Ei ajung la o libertate interioară mai mare decât libertatea exterioară a celor din societate. Prin rugăciune, omul limitat și trecător se unește și se împrietenește cu Dumnezeu cel Milostiv, Nelimitat și Netrecător”, a mai spus PF Daniel.

Patriarhul a arătat că oamenii aflați în penitenciare se gândesc foarte mult la cei dragi de acasă, iar rugăciunile pentru soție, soț, copii, părinți sau prieteni îi ajută să nu se mai îngrijoreze pentru aceștia.

„Omul privat de libertate se gândește foarte mult la cei dragi de acasă. Acest fapt, că se gândește la ei și se îngrijorează, uneori îl macină sufletește, dar dacă îi pomenește în rugăciune pe cei dragi, deși este despărțit de ei fizic, se unește cu ei prin rugăciune. Când pomenim pe cineva în rugăciune înseamnă că îl iubim în Dumnezeu și îi încredințăm pe cei pentru care ne rugăm iubirii milostive a lui Dumnezeu. Această pomenire a celor dragi în paraclis, în celulă, înseamnă o libertate interioară, dar și o dragoste exprimată spiritual față de cei care nu sunt fizic aproape. Când ne rugăm pentru părinți, copii, rude sau prieteni, îi purtăm în sufletul nostru indiferent de cât spațiu fizic avem în jur. Atunci, sufletul celui care se roagă se lărgește, se sensibilizează, nu se mai gândește doar la sine, ci uită de sine și se gândește la cei pe care îi iubește”, a mai spus PF Daniel.

Și pentru că duminică este sărbătoarea Sfântului Nicolae, PF Daniel a spus că acest sfânt reprezintă iubirea milostivă. Patriarhul a spus că a adus pachete de Sfântul Nicolae pentru toți deținuții din Penitenciarul Jilava.

„Sfântul Nicolae este unul dintre cei mai populari sfinți, atât în Biserica Răsăriteană, cât și în cea Apuseană, pentru că era milostiv. Milostenia a creat popularitatea lui. Există Sfinți Părinți foarte învățați, dar nu au devenit atât de populari precum Sfântul Nicolae care reprezintă iubirea milostivă a lui Dumnezeu arătată oamenilor nevoiași și mai ales copiilor. Hramul acestei biserici, Sfântul Nicolae, la care noi am mai adăugat pe Sfinții ocrotitori ai capelelor din penitenciare, pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, arată că accentul cade pe iubirea milostivă, smerită și darnică. Această dimensiune a iubirii milostive vrem să o exprimăm și prin faptul că am pregătit pachete pentru cei 1.340 de deținuți din Penitenciarul Jilava. Dorim să întreprindem această acțiune în toate penitenciarele din Arhiepiscopia Bucureștilor, unde se află peste 4.500 de deținuți, a mai spus Întâistătătorul BOR.

Patriarhul Daniel a mai spus că a adus 1.460 de pachete pentru deținuți, atât cât știa de săptămâna trecută că sunt încarcerați, dar a aflat sâmbătă că mai sunt doar 1.340 și și-a exprimat speranța ca data viitoare să fie și mai puțini.

„Am pregătit 1.460 de pachete cu lucruri practice, sanitare, dulciuri și carte de rugăciune. Pachetele au fost luate din banii Arhiepicopiei Bucureștilor, din fondul «Păstorul cel Bun», nu de la sponsori. Este un efort mai mare, dar Crăciunul și Sfântul Nicolae nu sunt de zece ori pe ani, ci o dată pe an”, a adăugat PF Daniel.

Patriarhul a precizat că „domnii Creștin și Gașpar” sunt cei care au dorit să facă această capelă de la Penitenciarul Jilava, pentru oameni adesea uitați.

„Oamenii privați de libertate au conștiința că sunt uitați, ignorați, că au o anumită suferință a unei lipse de demnitate. Noi, biserica, vrem să arătăm că deși persoane de aici sunt private de libertate, nu sunt private de demnitate”, a mai spus patriarhul.

PF Daniel a arătat că ar fi interesant de aflat dacă foștii deținuți au fost mai milostivi după ce au ieșit din penitenciar.

(Serviciul FOTO al agenției MEDIAFAX vă pune la dispoziție imagini.)